Georgescu Dragos
Ascensiunea profesională a șefei Curții de Apel București, Liana Arsenie, și a fratelui său, Bogdan Florin Petrică, a devenit subiect de interes public , care indică o evoluție în tandem a celor doi în structuri-cheie ale sistemului de impunere a legii.
Cine este fratele Lianei Arsenie, șefa Curții de Apel București. Conduce o structură importantă din România
Datele prezentate de presshub.ro și Teleorman News conturează un parcurs profesional sincronizat, desfășurat într-un context politic și instituțional sensibil, marcat de modificări legislative controversate și de evenimente cu impact major asupra opiniei publice.
Potrivit acestor publicații, anul 2023 reprezintă un punct de cotitură în carierele ambilor. Liana Arsenie a preluat conducerea Curții de Apel București după plecarea Liei Savonea la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce fratele său, Florin Bogdan Petrică, a început o serie de avansări rapide în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman. Coincidența temporală a acestor evoluții a atras atenția jurnaliștilor și a alimentat dezbateri legate de mecanismele de promovare din sistemul judiciar și din structurile Ministerului de Interne.
Teleorman este un județ cu o încărcătură politică aparte, fiind considerat ani la rând fieful fostului lider PSD Liviu Dragnea, până la încarcerarea acestuia în 2019. Chiar dacă influența directă a acestuia s-a diminuat după condamnare, județul a rămas un spațiu în care relațiile politice și instituționale sunt atent monitorizate. În acest context, numirea și promovarea unor persoane în funcții-cheie din poliție și justiție sunt privite cu un interes sporit.
Conform informațiilor publicate de Presshub, Florin Bogdan Petrică a fost împuternicit șef adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman în noiembrie 2023. La un an distanță, în noiembrie 2024, acesta a fost desemnat șef al IPJ Teleorman. Această succesiune rapidă de funcții de conducere a avut loc într-o perioadă în care Ministerul Afacerilor Interne era condus de Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției, implicat anterior în elaborarea și adoptarea legilor justiției care sunt, în prezent, contestate de o parte a magistraților.
Presshub mai arată că, din iunie 2023, Cătălin Predoiu a fost numit ministru de Interne, ceea ce plasează avansarea lui Florin Petrică într-un context guvernamental specific. Deși nu sunt formulate acuzații directe, jurnaliștii subliniază suprapunerea temporală dintre aceste numiri și schimbările la nivel de conducere din instituțiile-cheie ale statului.
La un pas să devină general
Teleorman News susține, la rândul său, că Florin Bogdan Petrică urma să fie avansat la gradul de chestor la data de 1 decembrie 2025, de Ziua Națională a României. Potrivit aceleiași surse, acest moment ar fi fost însă amânat în urma scandalului declanșat de un caz grav de femicid petrecut la începutul lunii noiembrie, în localitatea Beciu din județul Teleorman. Incidentul a avut un impact puternic asupra opiniei publice, mai ales în contextul discuțiilor despre eficiența instituțiilor statului în protejarea victimelor violenței domestice.
În noiembrie 2025, o tânără mamă în vârstă de 26 de ani a fost ucisă de soțul său, deși beneficia de un ordin de protecție. Cazul a ridicat întrebări serioase privind modul în care autoritățile au monitorizat situația și au pus în aplicare măsurile legale menite să prevină tragedii de acest tip. În acest climat tensionat, orice avansare în structurile de conducere ale poliției a fost privită cu prudență, iar sursele citate de presă sugerează că scandalul ar fi influențat calendarul promovărilor.
Pe lângă cariera fratelui său, atenția publică s-a îndreptat și asupra situației financiare a familiei Lianei Arsenie. Publicația DeFapt.ro a arătat că soțul șefei Curții de Apel București, Adrian Arsenie, a obținut onorarii de peste 171.000 de lei pentru expertize contabile realizate, în cea mai mare parte, la solicitarea instanțelor de judecată. Informațiile sunt bazate pe declarațiile de avere depuse de Liana Arsenie.
Potrivit datelor analizate, înainte ca judecătoarea să preia conducerea Curții de Apel București, Adrian Arsenie câștiga anual din expertize contabile sume cuprinse între aproximativ 27.000 de lei și 87.000 de lei. Aceste venituri proveneau din activitatea sa de expert contabil, o profesie care presupune colaborări frecvente cu instanțele de judecată, în special în dosare cu componentă economică sau financiară.
După numirea Lianei Arsenie în funcția de președintă a Curții de Apel București, situația financiară a soțului său s-a modificat semnificativ. Conform declarațiilor de avere din anii 2023 și 2024, veniturile acestuia din expertize contabile s-au dublat, ajungând la peste 170.000 de lei pe an. Creșterea substanțială a sumelor a alimentat întrebări legate de potențiale conflicte de interese și de modul în care sunt repartizate expertizele solicitate de instanțe.
Este important de menționat că realizarea de expertize contabile la cererea instanțelor este o activitate legală, reglementată, iar simpla creștere a veniturilor nu constituie, în sine, o dovadă de ilegalitate. Totuși, în contextul poziției de conducere ocupate de Liana Arsenie, aceste informații au fost considerate relevante din perspectiva transparenței și a percepției publice asupra independenței justiției.
Cazul a fost amplificat de climatul general de nemulțumire din sistemul judiciar, alimentat de proteste și de dezvăluiri recente privind modul de funcționare al instanțelor. Discuțiile despre concentrarea puterii în mâinile conducerii, despre lipsa de consultare a magistraților și despre influența administrativă asupra actului de justiție au creat un fundal favorabil pentru apariția unor suspiciuni și întrebări legitime.
Publicațiile care au relatat aceste informații nu formulează acuzații directe, ci prezintă date și fapte, lăsând cititorilor și instituțiilor abilitate sarcina de a evalua dacă există sau nu probleme de natură etică sau administrativă. Totodată, ele subliniază că sincronizarea avansărilor și creșterea veniturilor într-o familie cu poziții-cheie în justiție și poliție reprezintă un subiect de interes public.
În lipsa unor reacții oficiale detaliate din partea celor vizați, dezbaterea rămâne deschisă. Nu este clar dacă vor exista verificări instituționale sau dacă situația va fi analizată de organismele competente, precum Inspecția Judiciară sau alte structuri de control. Până în prezent, nu a fost anunțată nicio anchetă oficială care să vizeze direct aceste aspecte.
Contextul politic și instituțional în care au avut loc aceste evoluții joacă, de asemenea, un rol important. Legile justiției adoptate în ultimii ani au fost criticate de o parte a magistraților și a societății civile, fiind considerate factori care au consolidat puterea administrativă a conducerii instanțelor. În acest cadru, orice informație despre posibile suprapuneri de interese este analizată cu atenție sporită.
Cazul familiei Arsenie–Petrică se înscrie, astfel, într-o discuție mai amplă despre transparență, integritate și mecanismele de promovare din instituțiile statului. Chiar dacă nu există, la acest moment, concluzii oficiale care să indice nereguli, simpla apariție a acestor date în spațiul public reflectă o cerere tot mai mare de claritate și responsabilitate din partea celor aflați în funcții de conducere.
Pentru opinia publică, întrebările nu vizează doar legalitatea unor situații punctuale, ci și încrederea generală în instituțiile care ar trebui să garanteze aplicarea legii și echitatea. Modul în care vor fi gestionate aceste suspiciuni, fie prin clarificări oficiale, fie prin eventuale verificări, va conta semnificativ pentru credibilitatea sistemului judiciar și a structurilor de ordine publică.
În absența unor poziții oficiale sau a unor concluzii instituționale, rămâne de văzut dacă aceste informații vor genera reacții concrete sau vor rămâne la nivelul unei dezbateri publice intense. Cert este că ascensiunea în tandem a șefei Curții de Apel București și a fratelui său, precum și evoluția veniturilor familiei, au devenit un subiect care depășește sfera strict personală și intră în zona interesului public, într-un moment în care societatea românească este extrem de atentă la modul în care funcționează justiția și instituțiile de forță ale statului.
