Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat public, pentru prima dată după patru luni, motivele care au stat la baza deciziei sale de a nu participa la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. S
De ce nu a mers Nicușor Dan, de fapt, la înmormântarea lui Ion Iliescu. A spus-o chiar acum
Funeraliile lui Ion Iliescu au avut loc într-un cadru oficial, sicriul fostului președinte fiind depus în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, pe 6 august 2025. În acel moment, Nicușor Dan se afla la biroul său din incinta Palatului, fapt care a amplificat reacțiile și speculațiile apărute ulterior în spațiul public. Absența președintelui de la catafalc a fost interpretată de unii drept un gest de distanțare politică, iar de alții ca o lipsă de respect față de instituția prezidențială și de fostul șef de stat.
ubiectul, intens comentat la momentul respectiv, a revenit în atenția publicului în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată de Kanal D, unde șeful statului a oferit o serie de clarificări legate de contextul deciziei sale și de modul în care a încercat să gestioneze o situație cu o încărcătură istorică și emoțională profundă.
În intervenția sa televizată, Nicușor Dan a explicat că decizia nu a fost una impulsivă și nici motivată de considerente personale, ci rezultatul unei evaluări atente a modului în care figura lui Ion Iliescu este percepută de societatea românească. Președintele a subliniat că România rămâne profund divizată în privința moștenirii politice a primului președinte postcomunist, iar orice gest simbolic risca să accentueze această polarizare.
Potrivit lui Nicușor Dan, există o parte semnificativă a populației care îl consideră pe Ion Iliescu responsabil pentru unele dintre cele mai controversate episoade ale tranziției postcomuniste. Printre acestea se numără Mineriada din iunie 1990, dar și direcția lentă și adesea confuză în care s-a dezvoltat România în primii ani după căderea regimului comunist. În această cheie, fostul președinte este văzut de unii drept un factor care a frânat reformele și apropierea rapidă de valorile occidentale.
În același timp, Nicușor Dan a recunoscut că există și români care îl apreciază pe Ion Iliescu, considerându-l un lider care a asigurat stabilitatea într-o perioadă extrem de tulbure. Pentru aceștia, rolul jucat de Iliescu în tranziția de la comunism la un regim democratic este unul pozitiv, iar deciziile sale sunt privite ca fiind dictate de contextul dificil al anilor ’90. Tocmai această dublă percepție l-a determinat pe actualul președinte să adopte o poziție de echilibru.
„În opinia mea, România a pierdut o oportunitate de a se dezvolta mult mai repede, după căderea comunismului. Ion Iliescu este responsabil de asta. Pe de altă parte, sunt oameni care l-au apreciat. Ca preşedinte, am încercat să păstrez un echilibru”, a declarat Nicușor Dan, explicând că prezența sa la funeralii ar fi putut fi interpretată într-un mod care să alimenteze tensiunile existente.
Președintele a revenit și asupra unuia dintre cele mai dureroase episoade din istoria recentă a României, Mineriada din iunie 1990. Nicușor Dan a amintit că intervenția violentă împotriva protestatarilor din Piața Universității nu a fost realizată exclusiv de mineri, ci a implicat și persoane infiltrate din structurile de forță ale statului, inclusiv din Ministerul de Interne și serviciile secrete. Această combinație, a subliniat el, a dus la un nivel de violență care a marcat profund societatea românească și a rămas un reper negativ în evaluarea istorică a mandatului lui Ion Iliescu.
Pentru Nicușor Dan, aceste evenimente nu pot fi ignorate atunci când se discută despre moștenirea politică a fostului președinte. El a vorbit dintr-o perspectivă personală, menționând că printre cei agresați în timpul mineriadelor s-au numărat și colegi de-ai săi, oameni care au participat la proteste pașnice și care au fost bătuți „la propriu”. Aceste amintiri continuă să influențeze modul în care o parte a societății privește acea perioadă.
În același timp, șeful statului a adoptat un ton nuanțat, recunoscând că Ion Iliescu a fost un politician cu o experiență vastă și cu o influență considerabilă pe scena politică românească. Nicușor Dan a afirmat că multe dintre opiniile exprimate de Iliescu după încheierea ultimului său mandat au fost relevante și au contribuit la dezbaterile publice. Din această perspectivă, fostul președinte rămâne o figură complexă, greu de redus la o singură etichetă.
„Ion Iliescu a fost un politician cu o vastă experienţă şi cu referinţe pe mai multe direcţii pe scena politică românească şi multe dintre opiniile pe care le-a avut după ce şi-a încheiat ultimul mandat au fost relevante. Ca politician, a luat nişte decizii extrem de discutabile”, a explicat Nicușor Dan, insistând asupra ideii că evaluarea istorică trebuie să țină cont atât de realizări, cât și de greșeli.
Președintele a făcut referire și la momentul Revoluției din 1989, când Ion Iliescu a contribuit la formarea Frontului Salvării Naționale. Inițial, această structură a fost prezentată ca una tranzitorie, cu scopul de a organiza alegeri corecte și de a asigura o tranziție ordonată. Ulterior însă, FSN a devenit un actor politic major, iar implicarea sa directă în viața politică a generat controverse care au marcat primii ani de democrație.
Pentru Nicușor Dan, tocmai această transformare a Frontului Salvării Naționale din organism tranzitoriu în partid politic a reprezentat un punct de cotitură. El a subliniat că acest proces a contribuit la consolidarea puterii lui Ion Iliescu și a cercului său de apropiați, influențând decisiv direcția în care s-a îndreptat România în anii ’90. Acest context istoric face ca figura fostului președinte să fie, și astăzi, subiectul unor interpretări radical diferite.
Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, după o perioadă de aproximativ două luni de internare la Spitalul Agrippa Ionescu. Diagnosticul de cancer pulmonar fusese confirmat anterior, iar starea sa de sănătate se deteriorase treptat. Decesul său a marcat sfârșitul unei epoci pentru politica românească, Iliescu fiind primul președinte al României postcomuniste și una dintre cele mai influente figuri ale tranziției.
Depunerea sicriului la Palatul Cotroceni a fost un gest simbolic, menit să sublinieze statutul său de fost șef al statului. Cu toate acestea, decizia lui Nicușor Dan de a nu participa la ceremonie a fost interpretată diferit de opinia publică. Unii au văzut în această absență o delimitare fermă față de trecut, alții au considerat-o un act de prudență politică, iar o parte a criticat lipsa unui gest oficial de omagiere.
Timp de patru luni, președintele a evitat să comenteze public subiectul, lăsând spațiu speculațiilor și interpretărilor. Abia acum, prin explicațiile oferite, Nicușor Dan a încercat să închidă acest capitol și să ofere o perspectivă coerentă asupra deciziei sale. El a subliniat că rolul unui președinte nu este doar acela de a face gesturi simbolice, ci și de a ține cont de sensibilitățile unei societăți încă marcate de trecutul recent.
Prin poziția adoptată, Nicușor Dan a transmis că memoria istorică a României rămâne un subiect deschis, iar evaluarea figurilor-cheie ale tranziției nu poate fi redusă la gesturi formale. În viziunea sa, echilibrul și responsabilitatea față de toate categoriile de cetățeni au prevalat în fața presiunii de a urma un protocol strict.
Explicațiile oferite de președinte readuc în discuție nu doar personalitatea lui Ion Iliescu, ci și modul în care România își gestionează raportarea la trecut. Decizia de a nu participa la funeralii a devenit, astfel, un simbol al tensiunilor nerezolvate din societate și al dificultății de a ajunge la o evaluare unanim acceptată a perioadei postcomuniste.
