Georgescu Dragos
Guvernul pregătește una dintre cele mai ample restructurări din istoria recentă a administrației publice din România. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat marți că aproximativ 40.000 de posturi vor fi eliminate din administrația locală și centrală, într-o mișcare menită să reducă presiunea asupra bugetului de stat și să eficientizeze activitatea instituțiilor publice.
Concedieri masive anunțate de Guvern. De unde vor fi dați oamenii afară
În același timp, numărul consilierilor din cabinetele aleșilor locali și ale demnitarilor naționali va fi redus drastic, cu 57%, de la aproximativ 10.700 de posturi la puțin sub 6.000. Măsura afectează întreg spectrul funcțiilor de conducere, de la prim-ministru și miniștri, până la secretari de stat, viceprimari și consilieri locali.
„Se propune reducerea numărului de posturi din administrația locală, dar printr-un sistem pe care noi îl considerăm corect și aplicabil”, a declarat ministrul Cseke Attila, subliniind că reforma este una necesară și că modul de aplicare va fi diferit în funcție de situația fiecărei instituții.
40.000 de posturi eliminate: cum se împarte restructurarea
Potrivit ministrului, reforma prevede reducerea a aproximativ 40.000 de posturi din sistemul public, distribuite astfel:
30.000 de posturi eliminate din organigramele instituțiilor administrației locale și centrale;
6.000 de posturi desființate din cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali;
4.000 de posturi tăiate din Poliția Locală.
Cseke Attila a precizat că aceste reduceri vizează atât posturile vacante, cât și, acolo unde organigramele sunt pline, restructurări efective de personal.
Reduceri diferențiate, în funcție de eficiența instituțiilor
Ministrul a explicat că reducerea nu va fi aplicată uniform în toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT). În funcție de modul în care autoritățile locale și-au gestionat până acum resursele umane, modul de aplicare a reformei va fi diferit:
Instituțiile cu posturi vacante vor fi afectate mai puțin. Acolo unde organigrama era deja sub limita maximă de personal, reducerea se va face doar pe posturile neocupate.
„Nu propunem reducerea de posturi în mod uniform, la toate UAT-urile. Va exista un procent de reducere de aproximativ 20 și ceva la sută, dar asta înseamnă că acolo unde autoritatea locală, până acum, a funcționat sub limita maximă de posturi și a gestionat organigrama eficient, se vor putea desființa doar posturile vacante”, a explicat Cseke Attila.
Reorganizare în instituțiile supraaglomerate
În cazul în care instituțiile și-au ocupat aproape toate posturile disponibile, măsura va fi mai dură: o reorganizare completă a structurii interne.
„Acolo unde organigrama este plină, reducerea va presupune o reorganizare a instituției, iar unii angajați vor trebui să plece. Cei care sunt foarte buni își vor găsi loc în altă parte”, a adăugat ministrul.
Astfel, reforma va separa instituțiile care au funcționat eficient de cele care au acumulat personal excedentar, punând presiune pe administrațiile locale și centrale pentru a optimiza modul în care își gestionează resursele.
Tăieri masive în cabinetele demnitarilor: minus 57% consilieri
Una dintre cele mai vizibile măsuri este reducerea drastică a numărului de consilieri din cabinetele demnitarilor. Conform noilor prevederi, numărul total de consilieri va scădea de la 10.700 la aproximativ 6.000, ceea ce înseamnă o reducere de peste jumătate.
Premierul va avea 5 consilieri, față de 8 în prezent.
Miniștrii vor fi asistați de 3 consilieri, în loc de 4.
Vicepremierii vor avea și ei 5 consilieri.
La viceprimari, cabinetele de consilieri vor fi desființate complet.
Măsura afectează toate nivelurile administrației, de la Guvern și ministere, până la primării și consilii județene.
Reforma în Poliția Locală: 4.000 de posturi tăiate
Un alt domeniu vizat de reformă este Poliția Locală, unde aproximativ 4.000 de posturi vor fi eliminate. Potrivit ministrului Cseke Attila, analiza internă a arătat că există unități supradimensionate, în care numărul agenților locali depășește cu mult nevoile reale ale comunităților.
Scopul restructurării este de a concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie de personal și de a reduce cheltuielile inutile.
Obiectivele Guvernului: eficientizarea aparatului bugetar
Prin aceste măsuri, Executivul urmărește două obiective majore:
Reducerea presiunii asupra bugetului de stat
Cheltuielile cu personalul din administrația publică reprezintă un procent considerabil din buget. Reducerea numărului de posturi este menită să elibereze resurse financiare care să poată fi redirecționate către investiții, educație, sănătate și infrastructură.
Creșterea eficienței instituțiilor publice
Guvernul își propune să creeze o administrație mai suplă și mai performantă, eliminând posturile inutile și reorganizând activitatea pentru a obține rezultate mai bune cu resurse mai puține.
Reforma personalului și impactul social
Deși Guvernul susține că reducerea posturilor vacante va limita numărul concedierilor efective, există domenii unde restructurările vor fi inevitabile.
Potrivit estimărilor, mii de angajați din administrația centrală și locală vor fi afectați, ceea ce ar putea avea efecte sociale importante:
Creșterea temporară a șomajului în anumite regiuni;
Nemulțumiri sociale și posibile proteste;
Presiune suplimentară asupra autorităților locale pentru recalificarea personalului disponibilizat.
Ministrul Cseke Attila a încercat să transmită un mesaj de încurajare pentru angajați, precizând că cei competenți își vor găsi locuri de muncă în alte instituții sau în sectorul privat.
Reacții politice și tensiuni în Coaliție
Reforma personalului bugetar a generat dezbateri aprinse inclusiv în interiorul Coaliției de guvernare. Unele voci susțin că măsurile sunt necesare pentru a respecta angajamentele asumate prin PNRR și pentru a asigura sustenabilitatea bugetului.
Pe de altă parte, există lideri politici care avertizează că reducerea masivă a personalului ar putea afecta funcționarea administrației publice și ar putea crea tensiuni sociale.
În acest context, rolul premierului Ilie Bolojan și al președintelui Nicușor Dan a fost să găsească un echilibru între presiunile externe, nevoia de reformă și realitățile sociale din țară.
Context european și obligațiile din PNRR
Reforma aparatului bugetar nu este doar o inițiativă internă, ci și o consecință directă a angajamentelor internaționale. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România s-a obligat să reducă cheltuielile administrative și să creeze un aparat de stat mai suplu și mai eficient.
Reducerea numărului de posturi este una dintre condițiile esențiale pentru accesarea fondurilor europene, ceea ce face ca reforma să fie inevitabilă.
Ce urmează
Proiectul de lege privind reducerea posturilor urmează să fie dezbătut în Parlament, iar experții estimează că vor exista numeroase amendamente.
Totodată, Guvernul pregătește un pachet de măsuri sociale pentru sprijinirea angajaților disponibilizați, inclusiv: programe de reconversie profesională, acces prioritar la posturi disponibile în alte instituții, sprijin financiar temporar pentru persoanele afectate.
Reducerea celor 40.000 de posturi din administrația publică și diminuarea cu 57% a numărului de consilieri reprezintă cea mai amplă reorganizare a aparatului bugetar din ultimii ani.
Guvernul prezintă măsurile ca pe un pas necesar pentru eficientizarea instituțiilor și reducerea cheltuielilor publice, însă impactul social și economic rămâne o provocare majoră.
Succesul reformei va depinde de:modul în care va fi implementată la nivel local, capacitatea Guvernului de a gestiona efectele sociale, și disponibilitatea instituțiilor de a se adapta la o structură mai suplă, dar mai performantă.
Pentru România, această reformă nu este doar un exercițiu de optimizare administrativă, ci și un test de maturitate instituțională, care va arăta dacă statul poate răspunde simultan cerințelor externe, nevoilor interne și provocărilor sociale.
