Mirela Loșniță
România traversează o perioadă delicată în domeniul sănătății publice. Boli transmisibile care în trecut erau considerate aproape eliminate revin în atenția medicilor și provoacă îmbolnăviri grave, inclusiv decese, atât în rândul copiilor, cât și al adulților.
Rujeola este unul dintre cele mai clare exemple. Țara noastră se află pe primul loc în Europa la numărul de cazuri raportate. Datele recente arată o scădere accentuată a ratei de vaccinare, care a coborât sub 50%, mult sub nivelul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru menținerea imunității colective.
Creștere alarmantă a îmbolnăvirilor în România
Contextul este complicat și de actualul sezon gripal, în care numărul îmbolnăvirilor a depășit media ultimilor cinci ani. Acest lucru evidențiază o vulnerabilitate crescută a populației în fața bolilor infecțioase care pot fi prevenite prin vaccinare.
Specialiștii din domeniul sănătății atrag atenția că dezinformarea contribuie semnificativ la scăderea ratei de imunizare. Deși accesul la informații este mai mare ca niciodată, ezitarea față de vaccinuri s-a accentuat. Consecința este reapariția unor boli care puteau fi controlate, dar care acum pun presiune suplimentară pe sistemul medical.
Scăderea imunității colective crește riscul apariției unor focare epidemice și, implicit, al complicațiilor severe. În unele cazuri, aceste complicații pot avea evoluții fatale, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.
Rujeola nu este singura problemă. Ratele de vaccinare împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului (tuse convulsivă) sunt, la rândul lor, îngrijorător de reduse. Situația ridică semne de întrebare cu privire la eficiența programului național de vaccinare și la accesul real al populației la servicii de imunizare.
În trecut, vaccinarea era percepută în principal ca o măsură destinată copiilor. În prezent, specialiștii subliniază că și adulții au nevoie de protecție, în special persoanele vârstnice. Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar își reduce eficiența, iar riscul de complicații crește.
Un exemplu relevant este virusul respiratoriu-sincitial, care poate provoca forme severe de pneumonie la sugari și la vârstnici, în special la cei cu boli cronice asociate.
Autoritățile sunt nevoite să ia în calcul măsuri complexe pentru a inversa tendința scăderii vaccinării. Printre soluțiile analizate se numără îmbunătățirea accesului la vaccinuri, eficientizarea programărilor și consolidarea sistemului de imunizare la nivel național.
Introducerea unor vaccinuri noi în sistemul de compensare reprezintă un pas important. Totuși, pentru a avea efect real asupra sănătății publice, aceste măsuri trebuie susținute de campanii de informare clare și coerente, precum și de creșterea încrederii populației în recomandările medicale.
