Sorin Bontea este una dintre cele mai cunoscute figuri din lumea gastronomiei românești, iar parcursul său profesional a fost urmat de milioane de telespectatori. Dar dincolo de platourile de filmare, camerele de luat vederi și show-urile culinare, Sorin Bontea este, de peste trei decenii, soț și tată. Despre această parte a vieții sale a vorbit rar, însă într-un interviu recent acordat pentru CANCAN.RO, chef-ul a făcut câteva confesiuni sincere despre mariajul său, relația cu soția și modul în care familia i-a influențat cele mai importante decizii de carieră.
De la bucătar șef, la star TV
Intrarea lui Sorin Bontea în televiziune a fost o schimbare majoră în viața lui. Dar, așa cum recunoaște, nimic nu s-a întâmplat fără să se consulte întâi cu partenera de viață. Așa s-a întâmplat și când a apărut oportunitatea MasterChef:
„Întotdeauna am discutat ceea ce vreau să fac. Știi cum se zice? Happy wife, happy life. Întotdeauna am discutat, când a fost vorba de proiecte.”
Înainte să bată palma cu Pro TV, a avut o discuție serioasă acasă. Nu știa ce presupune emisiunea, nu știa cum va fi expunerea, dar a decis să meargă pe mâna soției:
„Mi-aduc aminte că a fost MasterChef-ul. Am început cu MasterChef și nu știam că există emisiunea asta. Habar n-aveam. Eram bucătar șef într-un steakhouse, cel mai bun din București la vremea respectivă. Și a fost discuția: ok, uite emisiunea cutare… habar n-aveam ce înseamnă asta, nici eu, nici ea. Și am zis: ok, ce fac? Mi-am întrebat soția: ce fac? Merg sau nu merg?”
Răspunsul soției a fost scurt și hotărât:
„Ok, mergi să vedem un contract”, și așa a început un drum care avea să-i schimbe complet cariera.
Căsătorit de peste 30 de ani, dar „Nevastă, iartă-mă, nu mai știu câți”
Sorin Bontea recunoaște cu zâmbetul pe buze că nu mai știe exact de câți ani este căsătorit. Știe doar că sunt mulți:
„Nevastă, iartă-mă, nu mai știu câți ani sunt. Mulți. De când suntem împreună nu mai știu anii. Știu că o să mă certe, dar ce să fac? Mai uit.”
Bontea a mai spus că are multe amintiri din începuturile relației lor. Printre ele și preparatul cu care a cucerit-o:
„Știu că am gătit un mușchi de vită, cartofi prăjiți și un sos.”
„Ce rămâne la muncă, rămâne la muncă”
Un alt aspect important din viața lui Sorin Bontea este granița fermă pe care o trasează între casă și muncă. Chiar dacă este o figură publică, soția și copiii săi au ales să nu apară în lumina reflectoarelor. El respectă această alegere și spune clar:
„Nevastă mea nu a venit niciodată la locul meu de muncă. Nu e genul, nu-i place să apară pe la televizor. Nici copiii mei nu vor să apară. Nu a venit niciodată, nu. Munca-i muncă, casa-i casă.”
Chef-ul spune că această separare l-a ajutat să aibă un echilibru sănătos între carieră și viața personală. O regulă de aur pe care o aplică în ambele sensuri:
„Ce rămâne la muncă, rămâne la muncă. Am învățat să fac diferența asta. Ce înseamnă problemele de la muncă, le lași la muncă. Și ce-i acasă, e acasă. Și invers, nu le aduci.”
Nicio decizie luată fără acordul celuilalt
Înainte de televiziune, Bontea a avut o carieră în bucătăriile de pe vasele de croazieră. Experiența nu a fost deloc ușoară. Programul era epuizant, iar salariile nu se ridicau la nivelul efortului. Când a venit momentul să schimbe domeniul, a cerut din nou sfatul soției:
„Lucram pe vase de croazieră. Bucătării nu făceau așa de mulți bani, adică aveai salariu fix. Pe când un ospătar făcea mult mai mult decât tine. Și tu munceai și mult mai mult cumva.”
A încercat să se mute pe un alt post, dar lucrurile nu au evoluat cum spera:
„Am făcut cerere să mă schimb… Mi-am sunat nevasta: ce fac? ‘Mai ai de gând să stai?’ Nu prea mai vreau. Mai stau în contract. Și atunci ce sens are? Deja aveam multe. Și uite, da, discutam, de fiecare dată am discutat.”
Despre piață, liste și… lipsa lor
Interviul a arătat și o latură mai relaxată a lui Sorin Bontea – cea de soț care merge la piață, dar uită ce trebuie să cumpere. Chiar dacă are o listă, întotdeauna apar „surprize”. A recunoscut deschis:
„În piață ajung destul de des. La Obor ajung foarte rar, pentru că este un pic departe. Dimineață am făcut o oră. Și atunci prefer să merg în piață la mine, că e mai aproape.”
Întrebat dacă merge cu listă, răspunsul a fost sincer și amuzant:
„Ba da, dar pe lângă listă mai apar lucruri noi și eu le uit. Mai ales când vreau să gătesc câte ceva.”
Și când ajunge acasă fără tot ce trebuie?
„N-am încotro, mă duc și iau dacă vreau să gătesc.”




















