Redactia
Culturi exotice în „Sahara Olteniei”. Există un loc care este întins pe 6% din suprafața județului Dolj, supranumit „Sahara României”. Astfel, cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare pentru Dăbuleni au creat mai multe soiuri în ultimii ani, iar printre acestea se numără cartoful dulce, arahidele, kiwi, banana nordului, aronia și multe altele.
Culturi exotice în „Sahara Olteniei”. Ce soiuri au fost cultivate
Culturi exotice în „Sahara Olteniei”. Sudul țării începe ușor, ușor să se transforme în deșert, iar suprafețele extinse ar putea deveni, imagini desprinse parcă din Africa de Nord. În județul Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zona cunoscută drept „Sahara Olteniei”, aceasta formând un triunghi pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Specialiștii au declarat că dunele se măresc în fiecare an cu o mie de hectare. Potrivit acestora, cauza principală este desfrișarea perdelelor de păduri, care opreau efectele aridității. În 1970, pădurile din Dolj acopereau 12% din suprafața județului, iar acum ele ocupă doar 7%.
Ei bine, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare din Dăbuleni au creat mai multe soiuri de fructe și legume, iar printre ele se numără arahidele, kiwi, bananele nordului, cartoful dulce, măslinul, lonicera și aronia. Aceștia au creat și două soiuri originale de alune de pământ, denumite Dăbuleni și Viorica. „Soiurile obţinute la staţiunea noastră sunt Dăbuleni 14, omologat în 1997, soiul Viviana, omologat în 2014 şi o linie în curs de omologare de testare”, a declarat un cercetător de la Dăbuleni pentru Cancan.ro.
Conform acestuia, arahidele se adaptează cel mai bine pe solurile nisipoase, iar acestea sunt la mare căutare. „Această specie de cultură, arahidele, se adaptează bine pe solurile nisipoase, zonele cu soluri nisipoase, noi am avut doritori, cumpărători de sămânţă din toate zonele ţării, dar prepondenrent din zonele cu soluri nisipoase, zona Bihor, zona de est a ţării, Galaţi, Brăila şi Dolj”, spune Milica Dima, cercetător.
De-a lungului timpului, zona Dăbuleni s-a confruntat cu secetă și vânturi, iar terenurile sunt slab structurate, de aceea specialiștii au căutat diferite soluții pentru a valaorifica solurile nisipoase. Astfel, de 5-6 ani, aceștia au introdus cartoful dulce, iar funcționarea lor i-a încurajat să încerce și alte soiuri exotice precum kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc, măslinul, kaki, aronia.
Ce părere au locuitorii din Dăbuleni
Locuitorii din Dăbuleni sunt de părere că terenurile nisipoase sunt foarte bune pentru cultivarea arahidelor, fiind siguri că vor da lovitura cu acest tip nou de cultură. „Am încercat, avem în cultură măslini, curmal chinezesc, kiwi, kaki, banana nordului, fistic, aronia, afin, zmeur, coacăz, mur, ele încă sunt în testare, noi trebuie să facem testările pe un număr de ani pentru a prinde cât mai multe schimbări climatice”, spune Aurelia Diaconu, director staţiune Dăbuleni.
Înainte de 1989, autoritățile au luat măsuri și au reușit să transforme mini-deșertul într-o zonă agricolă, fiind plantate perdele forestiere pe mii de hectare și inițiat un sistem de irigații între Sadova și Corabia, care să fie activat pe timpul secetelor. După Revoluție, sistemul de irigare a fost complet distrus, iar pădurile au fost puse la pământ, motiv pentru care deșertul a pus din nou stăpânire pe zona aridă.
