Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat solicitarea formulată de judecătorul Laurențiu Beșu privind eliberarea sa din funcția de judecător la Tribunalul București, în vederea numirii ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Decizia adoptată în cadrul Secției pentru procurori a CSM urmează să fie înaintată președintelui României, care va emite decretul necesar pentru finalizarea procedurii legale.
Decizia Consiliului Superior al Magistrarurii în privința lui Laurențiu Beșu. Judecătorul s-a plâns de starea justiției în documentarul „Recorder”
Hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi, potrivit informațiilor transmise oficial de Consiliul Superior al Magistraturii. Votul unanim reflectă faptul că membrii Secției pentru procurori au considerat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aprobarea cererii formulate de magistrat.
În comunicatul oficial al CSM se arată: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind numirea domnului BEŞU IONEL-LAURENŢIU în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu şi, pe cale de consecinţă, eliberarea acestuia din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti (unanimitate)”. Această formulare consfințește atât acceptarea schimbării de carieră, cât și încetarea mandatului său în actuala funcție de judecător.
Potrivit procedurilor în vigoare, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, la cerere motivată, prin decret al președintelui României. Numirea se face la propunerea secției corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după evaluarea cererii și susținerea unui interviu. Procedura este una reglementată clar de legislația privind statutul magistraților și presupune verificarea îndeplinirii condițiilor profesionale și de integritate.
Laurențiu Beșu se află printre cei 14 judecători care au solicitat trecerea în funcția de procuror. Cererea sa a fost analizată marți de Secția pentru procurori a CSM, iar audierea a avut o durată de aproximativ o oră. În cadrul interviului, magistratul a fost invitat să își expună motivele pentru care dorește schimbarea funcției, precum și să răspundă la întrebări legate de parcursul său profesional.
După audiere, Laurențiu Beșu a oferit explicații publice cu privire la demersul său. El a declarat că decizia de a solicita trecerea în funcția de procuror îi aparține în totalitate și nu a fost influențată de factori externi. „Am fost la un interviu pentru a trece la procurori. Este un moment în viaţă în care vezi altfel lucrurile şi e bine să faci o schimbare. A fost absolut decizia mea, nu mă influenţează nimeni”, a spus magistratul.
În contextul întrebărilor legate de informații apărute în spațiul public, Laurențiu Beșu a fost întrebat și despre acuzațiile privind o posibilă colaborare cu Direcția de Informații și Protecție Internă. El a precizat că a lucrat în cadrul DIPI în perioada 2006–2011 și a menționat că acest aspect nu este singular în rândul magistraților. „Eu am lucrat la DIPI între 2006 şi 2011. Inclusiv domnul Buliga Andrei a lucrat, nu văd care ar fi problema”, a declarat acesta.
Judecătorul a mai afirmat că, în cadrul audierii susținute în fața Secției pentru procurori a CSM, nu i-au fost adresate întrebări legate de informațiile prezentate în documentarul realizat de Recorder. De asemenea, el a subliniat că, în situația în care cererea sa nu ar fi fost aprobată, ar fi rămas în funcția de judecător la Tribunalul București.
Decizia CSM vine într-un context public sensibil, marcat de apariția documentarului „Justiție Capturată”, realizat de Recorder. În acest material jurnalistic, Laurențiu Beșu a făcut dezvăluiri legate de activitatea sa în cadrul Curții de Apel București, dar și despre circumstanțele în care a fost delegat și ulterior retras din completuri care judecau dosare considerate sensibile. Documentarul a generat dezbateri ample în spațiul public cu privire la funcționarea sistemului judiciar și la posibile influențe exercitate asupra magistraților.
În cadrul documentarului, judecătorul a vorbit despre experiențe profesionale care, în opinia sa, ridică semne de întrebare cu privire la independența justiției și la modul în care sunt gestionate anumite cauze de importanță majoră. Aceste declarații au atras atenția opiniei publice și au fost analizate inclusiv din perspectiva impactului asupra carierei sale profesionale.
CSM nu a făcut publice detalii suplimentare privind conținutul interviului susținut de Laurențiu Beșu și nici eventuale legături între documentarul Recorder și decizia de aprobare a cererii sale. În comunicările oficiale, Consiliul s-a limitat la prezentarea hotărârii adoptate și la precizarea faptului că procedura a fost urmată conform legii.
Schimbarea statutului profesional de la judecător la procuror este un demers rar, dar prevăzut de legislație. Aceasta presupune adaptarea la un alt tip de activitate, cu atribuții diferite și cu un rol distinct în cadrul sistemului judiciar. În timp ce judecătorul are rolul de a soluționa cauze și de a pronunța hotărâri, procurorul are atribuții legate de urmărirea penală, reprezentarea intereselor statului și susținerea acuzării în fața instanțelor.
Va fi procuror la Giurgiu
Numirea lui Laurențiu Beșu ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu urmează să devină efectivă după emiterea decretului de către președintele României. Până la acest moment, procedura se află în faza administrativă, iar eliberarea din funcția de judecător va avea loc simultan cu numirea în noua funcție.
În spațiul public, decizia a fost interpretată diferit, în funcție de perspectivele celor care urmăresc evoluțiile din sistemul judiciar. Unii au văzut în acest demers o opțiune personală legitimă, bazată pe dorința de schimbare profesională, în timp ce alții au pus decizia în legătură cu dezvăluirile recente și cu climatul tensionat din justiție. Oficial, însă, CSM a tratat cererea ca pe una care respectă cadrul legal existent.
Pentru Laurențiu Beșu, aprobarea cererii marchează un moment important de tranziție în carieră. După ani de activitate ca judecător, acesta urmează să își desfășoare activitatea într-o structură de parchet, într-un context instituțional diferit și cu responsabilități noi. Rămâne de văzut cum se va integra în noul rol și ce impact va avea această schimbare asupra parcursului său profesional.
Decizia CSM și contextul în care a fost luată continuă să fie atent urmărite, atât de magistrați, cât și de societatea civilă și de presă. Evoluția cazului este relevantă nu doar pentru cariera individuală a unui magistrat, ci și pentru discuțiile mai ample despre mobilitatea profesională în sistemul judiciar, transparență și independența justiției.




















