Cristina Cohuț
Ambasada Ucrainei la București a reacționat ferm după ce Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, a trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, în care susține că teritoriile românești aflate sub control ucrainean, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, ar trebui recuperate. Ambasada Ucrainei a condamnat „categoric” aceste afirmații, subliniind că orice declarație care pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei este inacceptabilă și contravine normelor internaționale, Cartei ONU și valorilor democratice fundamentale.
Reacția Ambasadei Ucrainei la scrisoarea Dianei Șoșoacă către Vladimir Putin
Într-o declarație oficială, ambasada a transmis: „Considerăm categoric inacceptabile și condamnăm ferm declarațiile sau acțiunile care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, contravin normelor internaționale, Cartei ONU și valorilor democratice fundamentale.”
De asemenea, ambasada a declarat că este „șocant” faptul că Diana Șoșoacă, în contextul războiului neprovocat dus de Rusia în Ucraina, colaborează cu un regim care „a provocat moarte, atrocități și distrugeri pe teritoriul Ucrainei în fiecare zi.”
Reacția ambasadei a venit ca răspuns la o scrisoare trimisă de Diana Șoșoacă către președintele rus Vladimir Putin, în care aceasta susține o serie de puncte controversate, printre care și afirmația conform căreia teritoriile românești aflate sub controlul Ucrainei, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, ar trebui recuperate de România. Ambasada Ucrainei a insistat asupra faptului că astfel de declarații pun în pericol stabilitatea și pacea în regiune, fiind incompatibile cu principiile fundamentale ale dreptului internațional.
Un context politic tensionat
Scrisoarea trimisă de Diana Șoșoacă lui Vladimir Putin se încadrează într-un context politic intern tensionat, în care președinta partidului S.O.S. România a contestat deschis respingerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din România.
Pe 15 martie 2025, Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins pentru a doua oară candidatura, motivând că aceasta nu îndeplinește condițiile de eligibilitate, iar pozițiile sale pro-ruse și susținerea unei politici de neutralitate pentru România au fost criticate de Uniunea Europeană și NATO.
În scrisoarea adresată președintelui rus, Diana Șoșoacă a subliniat faptul că respingerea candidaturii sale a fost cauzată de pozițiile sale „pro-ruse”, iar Uniunea Europeană și statele membre au acuzat-o de „trădare”. Ea a declarat că a dorit să ajungă președinte pentru a proteja România de implicarea în ceea ce ea consideră a fi „aventuri sinucigașe” ale Marii Britanii, Franței și Bruxelles-ului, și că a fost „interzisă” din cauza acestora.
„Am dorit să ajung președinte pentru a nu lăsa România antrenată în aventurile sinucigașe ale Marii Britanii, Franței și Bruxelles-ului și tocmai de aceea am fost interzisă,” a scris Șoșoacă în scrisoarea sa, relatează ziare.com.
Declarațiile controversate
Unul dintre punctele cele mai controversate din scrisoare este referirea la „teritoriile românești deținute ilegal de Ucraina prin pactul Ribbentrop-Molotov.”
În acest context, Diana Șoșoacă i-a solicitat lui Vladimir Putin să ia în considerare acest subiect în negocierile pentru pace și a susținut că România are dreptul să recupereze aceste teritorii. Afirmațiile sale se referă la teritoriile din estul României, precum Basarabia și alte regiuni care, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, au fost cedate Uniunii Sovietice și ulterior Ucrainei, în perioada interbelică.
De asemenea, Diana Șoșoacă a adus în discuție politica Uniunii Europene, acuzând-o că „dorește să mențină controlul asupra României” și „să o împingă într-un război pe care populația română nu îl dorește”.
Ea a adăugat că dacă Uniunea Europeană vrea război, aceasta ar trebui să trimită în prima linie „comisarii și parlamentarii europeni care votează în acest sens.”
„Dacă UE vrea război, nu are decât să îi trimită în prima linie pe comisarii și parlamentarii europeni care votează în acest sens,” a mai adăugat aceasta.
Apel pentru colaborare cu Rusia
Un alt punct important din scrisoarea Dianei Șoșoacă a fost dorința sa de a întări relațiile cu Federația Rusă. Ea a susținut că România nu trebuie să fie implicată în conflictul din Ucraina și a afirmat că ar trebui să se construiască o relație de respect și cooperare între România și Rusia. În acest sens, Șoșoacă a declarat că politica externă a României trebuie să reflecte voința poporului român, nu interesele externe ale Uniunii Europene.
„România trebuie să rămână un stat suveran și independent,” a mai spus ea, susținând că politica externă a țării ar trebui să fie dictată de interesul național al României, nu de presiunile externe ale Uniunii Europene sau ale altor state membre.
Reacția ambasadei Ucrainei și angajamentul față de România
Ambasada Ucrainei a răspuns cu fermitate, condamnând „categoric” afirmațiile Dianei Șoșoacă și susținând că astfel de declarații sunt inacceptabile în contextul actual al războiului.
De asemenea, aceasta a susținut că, astăzi, 17 martie, se împlinesc doi ani de la emiterea mandatului de arestare al Curții Penale Internaționale pentru Vladimir Putin, în legătură cu crima de deportare ilegală a copiilor ucraineni, un moment semnificativ în contextul războiului.
În ciuda acestui incident, ambasada a reafirmat angajamentul său de a dezvolta o relație puternică și respectuoasă cu România, bazată pe principiile bunei vecinătăți și respectului reciproc.
Acest schimb de declarații reflectă o tensiune geopolitică tot mai mare în Europa de Est, în contextul războiului din Ucraina și al relațiilor complexe dintre România, Ucraina și Federația Rusă.
