Miruna
Brigitte Bardot, una dintre cele mai mari actrițe ale cinematografiei franceze și o figură emblematică a luptei pentru drepturile animalelor, a rămas în memoria publicului român nu doar prin filmele sale, ci și printr-un episod controversat petrecut în 2013, când l-a atacat public pe fostul președinte Traian Băsescu. Declarațiile sale, extrem de dure, au fost făcute în contextul adoptării unei legi care permitea eutanasierea câinilor fără stăpân în România, iar Bardot a mers până la a-l compara pe Băsescu cu Nicolae Ceaușescu, afirmând că România ar fi revenit la o formă de politică dictatorială. Actrița, fondatoarea celebrei Fundații Bardot pentru protecția animalelor, a pus sub semnul întrebării și modul în care au fost gestionate fondurile europene destinate vaccinării și sterilizării câinilor, acuzând corupția și lipsa de responsabilitate. Brigitte Bardot a încetat din viață duminică, 28 decembrie, la vârsta de 91 de ani, iar reamintirea acelui moment readuce în atenție una dintre cele mai tensionate intervenții internaționale legate de problema câinilor maidanezi din București.
Atacul din 2013: „Acest tiran nu se gândește decât să ucidă”
În 2013, Brigitte Bardot a reacționat după ce o televiziune din Franța a difuzat un reportaj despre capturarea câinilor fără stăpân din București. Imaginile și contextul prezentat au stârnit indignarea actriței, care a transmis un mesaj public prin intermediul AFP, criticând fără rezerve conducerea politică de la București. Bardot l-a vizat direct pe Traian Băsescu, președintele României la acea vreme, pe care l-a numit „tiran” și pe care l-a comparat cu Nicolae Ceaușescu.
Declarația ei a fost una dintre cele mai radicale luări de poziție ale unei personalități internaționale față de un lider român după 1989. Bardot spunea că „politica dictatorială” pe care o vedea în România era nedemnă de un stat membru al Uniunii Europene și că s-ar putea crede că țara s-a întors la metodele din perioada comunistă. În viziunea ei, decizia de a permite eutanasierea câinilor era un act de violență colectivă împotriva animalelor, pus în aplicare prin autoritate politică și fără compasiune.
Legea eutanasierii câinilor maidanezi: ce a declanșat reacția actriței
Motivul direct al declarațiilor a fost adoptarea unei legi de către Parlamentul României care permitea eutanasierea câinilor vagabonzi dacă aceștia nu erau adoptați în termen de 14 zile de la capturare. Textul legislativ fusese votat în Camera Deputaților cu o majoritate covârșitoare – 266 de voturi pentru, 23 împotrivă și 20 de abțineri – și urma să fie promulgat de președintele Traian Băsescu, pentru a intra în vigoare.
Pentru Brigitte Bardot, legea era „arbitrară” și reprezenta o soluție extremă la o problemă administrativă care, în opinia ei, trebuia rezolvată prin sterilizare și programe reale de protecție a animalelor. Actrița a cerut public parlamentarilor și senatorilor români să anuleze legea înainte de promulgare, avertizând că aceasta ar deschide drumul către ceea ce ea a numit un „genocid al animalelor”.
În mesajele sale, Bardot sugera că România a ales calea cea mai rapidă și mai brutală, în loc să investească în măsuri pe termen lung. Ea considera că autoritățile au reacționat disproporționat după un incident care a șocat opinia publică – moartea unui copil mușcat de câini – și că a pune la moarte o întreagă populație de animale pentru un episod izolat ar fi „scandalos” și „nedrept”.
Acuzații despre fonduri europene și eșecul sterilizării: „Câinii plătesc cu viața”
Brigitte Bardot nu s-a oprit însă doar la criticarea legii, ci a mers mai departe și a pus în discuție un subiect și mai sensibil: fondurile europene destinate gestionării problemei câinilor fără stăpân. Actrița se întreba public ce s-a întâmplat cu banii alocați pentru vaccinarea și protecția câinilor și concluziona că „câinii plătesc acum cu viața pentru o gestionare coruptă a fondurilor”.
Prin acest mesaj, Bardot sugera că eutanasierea nu era doar un act de forță, ci și rezultatul unui eșec sistemic, în care programele de sterilizare au fost ignorate sau ratate, iar resursele financiare nu au fost folosite eficient. În plus, ea amintea că Traian Băsescu ar fi eșuat încă din anul 2000 în gestionarea unui program de sterilizare a câinilor din București, fapt care ar fi contribuit la agravarea problemei în timp.
Astfel, episodul din 2013 a rămas unul dintre cele mai controversate momente în care Brigitte Bardot a intervenit public în politica unui alt stat, transformând un subiect intern al României într-o dezbatere internațională despre drepturile animalelor, responsabilitatea politică și utilizarea fondurilor europene. Odată cu dispariția actriței, pe 28 decembrie, la 91 de ani, reamintirea acelor declarații readuce în prim-plan vocea unui simbol al activismului, care nu a ezitat niciodată să provoace liderii politici atunci când a considerat că animalele sunt în pericol.
