Georgescu Dragos
Lumea folclorului românesc este mai săracă. Radio Cluj a confirmat, cu tristețe și respect, dispariția uneia dintre cele mai importante voci ale cântului tradițional ardelean: Iustina Crișan-Dejeu, interpretă desăvârșită, cercetătoare a tradiției și păstrătoare autentică a melosului din nord-vestul Ardealului.
Doliu în muzica populară românească. A murit una dintre cele mai iubite cântărețe din Ardeal
Moartea ei lasă în urmă nu doar o carieră impresionantă, ci și un gol imens în patrimoniul cultural al României. Pentru toți cei care au iubit cântecul curat, nealterat, pentru toți cei care au simțit puterea unei doine izvorâte din inimă, plecarea Iustinei Crișan-Dejeu reprezintă sfârșitul unei epoci.
Iustina Crișan-Dejeu s-a născut în satul Morlaca, comuna Poieni, județul Cluj – un loc de poveste, unde tradițiile încă mai pulsează în viața de zi cu zi, iar cântecul popular nu este un act artistic, ci o formă de existență. Din copilărie, Iustina a fost înconjurată de oameni care trăiau prin muzică. A crescut ascultând doine și cântece de nuntă cântate pe prispa casei, în serile lungi de vară, când întreaga comunitate se aduna să vorbească, să râdă și să cânte.
Această legătură organică cu pământul și cu oamenii locului i-a modelat stilul și autenticitatea. A păstrat întotdeauna accentul, inflexiunile și ritmurile specifice Văii Călatei, refuzând să transforme folclorul într-un produs scenic fără suflet.
„Pentru Iustina, cântul era un act de credință, nu un spectacol. Cânta așa cum respira, natural, fără artificii. Avea o voce limpede, dar plină de putere, care te făcea să simți istoria din spatele fiecărui vers”, au transmis colegii de la Radio Cluj.
O carieră construită pe pasiune și rigoare
Drumul ei artistic a fost unul impresionant. Ca solistă a Ansamblului Folcloric „Someșul-Napoca”, pe care l-a fondat alături de soțul ei, etnomuzicologul Zamfir Dejeu, Iustina Crișan-Dejeu a purtat cântecul ardelean pe cele mai mari scene din țară. A fost totodată și solistă a Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj, reușind să creeze o punte elegantă între tradiție și performanța artistică de înalt nivel.
Într-o perioadă în care mulți interpreți încercau să adapteze folclorul cerințelor moderne, Iustina Crișan-Dejeu a ales calea autenticității absolute. Nu a făcut niciun compromis stilistic. Cântecele sale erau redate exact așa cum le-a auzit în satele Văii Călatei – curate, neprelucrate, fără artificii scenice.
Repertoriul ei cuprindea doine, cântece de nuntă, cântece de joc, dar și o categorie rară de melodii tradiționale dedicate târgurilor istorice din zonă, cum ar fi cel de la Negreni, un eveniment cu o istorie de peste 600 de ani.
Cei care au ascultat-o spun că vocea Iustinei Crișan-Dejeu era ca o fereastră deschisă spre trecutul Ardealului. Avea o claritate care emoționa și o precizie interpretativă rar întâlnită. În fiecare cântec, transmitea nu doar o linie melodică, ci o întreagă lume: bucurii, doruri, jale, speranțe și amintiri.
Era una dintre puținele artiste capabile să împletească sobrietatea cântului ritualic cu forța scenică profesionistă. În interpretarea ei, o simplă doină devenea o rugăciune, iar un cântec de joc se transforma într-un manifest de bucurie pură.
„Avea o voce care nu te lăsa indiferent. O voce curată, dar plină de viață, care venea dintr-un loc adânc, din sufletul Ardealului”, a spus un fost coleg de scenă.
La sfârșitul anilor ’80, Iustina Crișan-Dejeu a înregistrat mai multe albume în studiourile Electrecord, cea mai importantă casă de discuri a epocii. Aceste înregistrări sunt astăzi considerate documente de patrimoniu, fiind studiate de cercetători, profesori și tineri interpreți care își doresc să înțeleagă esența muzicii tradiționale.
Înregistrările sale, realizate pe bandă magnetică, păstrează intact spiritul Văii Călatei – o zonă etnofolclorică deosebit de bogată, care a dat României mari interpreți și culegători de folclor. Melodiile Iustinei Crișan-Dejeu sunt astăzi folosite în emisiuni de radio, în arhive universitare și în proiecte de restaurare culturală.
Fiecare piesă este o lecție despre modestie artistică și respect pentru rădăcini. Într-o lume în care folclorul se modernizează și se transformă în spectacol, creațiile ei rămân dovezi vii ale faptului că autenticitatea are forța de a emoționa peste generații.
Un cuplu dedicat cercetării tradiției
Iustina Crișan-Dejeu și soțul ei, Zamfir Dejeu, au format un cuplu emblematic pentru folclorul transilvănean. Împreună au cercetat, documentat și promovat cântecele vechi ale satelor din nordul Clujului, mergând din poartă în poartă pentru a înregistra bătrânii care încă păstrau melodiile originale.
Munca lor a fost o adevărată misiune culturală. Au salvat de la uitare zeci de cântece, au documentat ritualuri de nuntă și obiceiuri de iarnă și au adunat o arhivă impresionantă de înregistrări. Mulți dintre tinerii etnomuzicologi de astăzi îi consideră mentori și modele de profesionalism.
În toate aparițiile sale, fie pe scenă, fie în interviuri, Iustina Crișan-Dejeu impresiona prin discreție și rafinament. Nu vorbea mult despre sine, ci despre cântec, despre satul românesc, despre oamenii simpli care i-au fost inspirație.
„Ea nu cânta pentru faimă, ci pentru continuitate. Fiecare apariție a ei era o dovadă de respect față de tradiție. Într-o lume care aleargă după modernitate, Iustina ne reamintea cine suntem și de unde venim”, au transmis reprezentanții Radio Cluj, instituție care a înregistrat de-a lungul anilor numeroase concerte ale artistei.
Vocea ei, clară și plină de caracter, rămâne un simbol al demnității culturale. A reprezentat Ardealul în forma sa autentică, fără cosmetizări și fără compromisuri.
Înmormântarea artistei va avea loc joi, 30 octombrie, ora 12:00, la cimitirul din Morlaca, satul natal. Comunitatea locală, foști colegi, artiști și iubitori de folclor sunt așteptați să își ia rămas-bun de la una dintre cele mai curate voci ale Ardealului.
Moștenirea lăsată generațiilor viitoare
Deși a plecat dintre noi, moștenirea artistică a Iustinei Crișan-Dejeu va rămâne vie. Înregistrările ei, cercetările și repertoriul păstrat în arhivele folclorice din Cluj reprezintă o comoară pentru generațiile viitoare.
Tinerii interpreți o privesc ca pe un model de autenticitate, iar etnomuzicologii o consideră o sursă valoroasă de documentare. În școlile de artă populară, cântecele ei sunt cântate în continuare, cu același respect cu care ea le-a cules și le-a oferit lumii.
„Ceea ce ne lasă Iustina Crișan-Dejeu nu este doar o colecție de cântece, ci o lecție de viață: respectul față de rădăcini și puterea de a rămâne sincer față de tine însuți, indiferent de vremuri”, a spus un profesor de folclor din Cluj.
