Donald Trump susține că a încheiat un acord de pace cu Rusia: „Acum trebuie să ne înțelegem cu Zelenski”

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina revin în atenția liderilor internaționali, în contextul în care Rusia ar fi transmis Washingtonului că este dispusă să renunțe la unele dintre pretențiile sale teritoriale. Donald Trump a declarat miercuri că are „un acord cu Rusia” și că tot ce lipsește este acordul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Între timp, Zelenski îndeamnă la un armistițiu imediat și necondiționat, reafirmând că nu va accepta niciun compromis care ar presupune recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia.

Citește și

Doliu în politica românească. A murit un membru important USR. S-a și filmat înainte să...

Tensiuni diplomatice și un posibil acord în spatele ușilor închise

„Cred că am un acord cu Rusia”, a spus miercuri Donald Trump în fața presei, adăugând că problema este acum „Zelenski și aprobarea lui”. Președintele american a mai afirmat că negocierile sunt aproape de final, însă omologul ucrainean a făcut „declarații incendiare” cu privire la Crimeea, punând în pericol acordul.

Declarațiile vin pe fondul unor speculații tot mai puternice potrivit cărora Rusia ar fi semnalat Washingtonului că ar putea renunța la pretențiile asupra regiunilor din Ucraina pe care nu le controlează în prezent. Această posibilă schimbare de poziție ar putea deschide calea spre o negociere complexă între marile puteri, dar și spre un compromis dificil pentru Kiev.

Potrivit unor surse diplomatice citate de The Guardian, planul aflat în discuție prevede o încetare a focului de-a lungul liniilor de front existente, fără recunoașterea legală a ocupației ruse. Acesta ar putea fi un prim pas în vederea demarării unor negocieri oficiale între Ucraina și Rusia, însă rămâne de văzut dacă Zelenski va accepta o astfel de soluție, relatează stirileprotv.ro.

Crimeea, un punct de blocaj major în calea păcii

Crimeea rămâne una dintre cele mai sensibile teme în orice discuție privind o eventuală pace. Rusia dorește ca SUA să recunoască oficial anexarea peninsulei în 2014, lucru refuzat categoric de Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a transmis clar că nu i-a fost prezentată o asemenea propunere și că Kievul nu poate fi de acord cu ea.

„Nu putem accepta un compromis care implică abandonarea Crimeei. Ar însemna să renunțăm la oameni, la teritoriu și la principii”, a spus Zelenski într-o postare recentă pe Telegram. Acest mesaj vine ca răspuns indirect la declarațiile făcute de Donald Trump și la scenariile vehiculate în presă.

Mai mult, Zelenski a insistat că orice acord de pace trebuie să înceapă cu un armistițiu imediat și necondiționat. „Apărarea vieților trebuie să fie o prioritate absolută pentru toți partenerii”, a adăugat el, reluând ideea că negocierile nu pot fi purtate sub amenințarea bombardamentelor.

Zelenski cere încetarea focului pentru a deschide calea negocierilor

Marți, președintele ucrainean a făcut un gest istoric: și-a exprimat disponibilitatea de a discuta direct cu Moscova, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Condiția esențială pentru orice dialog rămâne însă instaurarea unei încetări reale a ostilităților.

Miercuri, liderul de la Kiev a mers mai departe, cerând un armistițiu complet și imediat: „Insistăm asupra unui armistițiu imediat, complet și necondiționat”, a reiterat el. În lipsa acestuia, Ucraina nu va accepta să participe la nicio rundă de negocieri.

Mesajul este clar: orice dialog trebuie să pornească de la salvarea vieților și oprirea războiului, nu de la compromisuri teritoriale. În acest context, reacțiile internaționale sunt amestecate: pe de o parte, există presiuni pentru începerea unor discuții de pace, pe de altă parte, partenerii Ucrainei nu vor să dea impresia că impun o soluție nefavorabilă Kievului.

Trump, în plină ofensivă mediatică și politică

Declarațiile lui Donald Trump vin într-un moment-cheie, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA. Fostul și actualul președinte încearcă să capitalizeze politic ideea unei soluționări rapide a conflictului ucrainean, un subiect extrem de sensibil pentru electoratul american.

Afirmația „am un acord cu Rusia” pare să fi fost calculată pentru a întări imaginea unui lider puternic, capabil să închidă dosare internaționale complicate. Totuși, lipsa detaliilor concrete și reacția imediată a Kievului sugerează că acest „acord” este, în cel mai bun caz, un plan informal.

„Trump încearcă să se poziționeze ca omul păcii, dar este greu de crezut că are un document semnat sau o promisiune fermă din partea Kremlinului”, a declarat un diplomat occidental sub protecția anonimatului.

De altfel, nici Casa Albă nu a publicat până în prezent un comunicat oficial referitor la presupusa înțelegere. Situația pare să fie mai degrabă un joc de imagine decât un acord real încheiat între părți.

Poziția Moscovei

De partea cealaltă, Kremlinul a evitat să comenteze direct afirmațiile lui Trump. Oficialii ruși nu au confirmat existența unui acord, însă mai multe surse din mediile diplomatice indică o posibilă deschidere a Moscovei pentru negocieri, în anumite condiții.

Printre cerințele Moscovei s-ar număra:

• Recunoașterea anexării Crimeei
• Păstrarea controlului asupra regiunilor ocupate
• Ridicarea unor sancțiuni internaționale

Aceste condiții sunt însă inacceptabile pentru Ucraina, care a afirmat constant că nu va ceda teritorii și că nu va face compromisuri în privința suveranității.

În același timp, experții atrag atenția că Rusia se confruntă cu probleme economice și militare, iar o încetare temporară a focului i-ar oferi răgaz pentru regrupare. Așadar, orice propunere de armistițiu din partea Moscovei trebuie analizată cu mare atenție de Kiev și aliații săi.

SUA ezită să confirme declarațiile lui Trump

Deși Donald Trump a vorbit cu fermitate despre un acord aproape finalizat cu Rusia, administrația americană nu a confirmat oficial existența vreunei înțelegeri. Consilierii de la Casa Albă au evitat să comenteze pe larg afirmațiile președintelui, ceea ce a alimentat și mai mult incertitudinea din jurul subiectului.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat sub anonimat: „Poziția noastră nu s-a schimbat. Susținem suveranitatea Ucrainei și dreptul său de a decide singură condițiile păcii.” Acest mesaj este în contradicție cu ideea că SUA ar fi de acord cu o înțelegere care să legitimeze ocuparea unor regiuni de către Rusia.

Analiștii americani atrag atenția că Trump ar putea folosi subiectul în scop electoral, sugerând că este singurul lider capabil să obțină o pace în Ucraina, chiar dacă nu există o bază reală pentru acest lucru. „Este o strategie clasică de campanie – promit pace, dar nu ofer detalii concrete”, a comentat politologul Rachel Levine pentru CNN.

Europa, între prudență și speranță

Liderii europeni au primit cu reținere ideea unei posibile înțelegeri între SUA și Rusia. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a evitat să facă declarații directe, dar a subliniat că „orice acord trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers mai departe și a spus că „pacea reală nu poate fi construită pe baza presiunii exercitate asupra Ucrainei de forțe externe”.

Uniunea Europeană rămâne în mod oficial alături de Kiev și cere negocieri transparente, în care Ucraina să aibă ultimul cuvânt. De altfel, atât Parisul, cât și Berlinul au anunțat că vor continua sprijinul militar și umanitar pentru guvernul de la Kiev, chiar și în cazul în care Washingtonul va decide o schimbare de strategie.

În același timp, statele baltice și Polonia sunt cele mai reticente față de o înțelegere grăbită cu Moscova. Aceste țări se tem că orice cedare de teritorii ar deschide ușa pentru noi agresiuni rusești în viitor. „Dacă îl recompensăm pe Putin acum, îl vom încuraja să repete scenariul și în alte părți ale Europei”, a avertizat ministrul apărării din Lituania.

Un armistițiu riscant

Deși ideea unui armistițiu poate părea o soluție logică și umanitară, experții în geopolitică avertizează că Rusia ar putea profita de această pauză pentru a-și reface capacitățile militare și a lansa ulterior o ofensivă și mai violentă.

Generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, a declarat pentru BBC: „Rusia are nevoie disperată de o pauză. A pierdut mii de soldați, stocurile de muniție sunt reduse, iar moralul trupelor este scăzut. Un armistițiu le-ar permite să respire, nu să renunțe.”

Aceste temeri sunt împărtășite și de o parte a conducerii ucrainene. Potrivit unor surse militare de la Kiev, orice acord care nu include retragerea completă a forțelor ruse din teritoriile ocupate este considerat inacceptabil. Ucraina cere, în schimb, un armistițiu supravegheat internațional și garantat de ONU.

ONU, Vaticanul și încercările de mediere

Organizația Națiunilor Unite și-a reiterat apelul la pace și a încurajat toate părțile implicate să pună capăt violențelor. Secretarul general António Guterres a transmis că „o încetare a focului ar trebui să fie primul pas spre o soluție durabilă și echitabilă”.

De asemenea, Vaticanul a anunțat că Papa Francisc este pregătit să medieze eventuale discuții între Kiev și Moscova, dacă i se va solicita acest lucru. Sfântul Părinte a transmis prin intermediul purtătorului său de cuvânt că „dialogul este singura cale spre reconciliere, dar adevărul nu poate fi sacrificat în numele păcii”.

Mai multe organizații internaționale, printre care și OSCE, și-au exprimat disponibilitatea de a monitoriza un eventual armistițiu și de a contribui la implementarea unor măsuri de verificare.

Ce spun experții

Analiza specialiștilor indică faptul că un acord real de pace este în continuare dificil de atins. Diferențele de viziune între Ucraina, Rusia și aliații internaționali sunt prea mari pentru a permite o soluție rapidă.

Profesorul Alexander Motyl, expert în afaceri est-europene la Rutgers University, a explicat într-un editorial recent că „războiul din Ucraina nu este doar despre teritoriu, ci despre viitorul ordinii internaționale. Orice pace negociată trebuie să țină cont de această realitate.”

În plus, calendarul electoral din SUA influențează direct poziția administrației Trump, care ar putea accelera sau amâna deciziile strategice în funcție de calculele politice. De asemenea, Rusia se află într-un moment de fragilitate economică, dar și de imprevizibilitate politică.