Cristina Cohuț
Discuțiile de la Londra privind încetarea focului în Ucraina și negocierea unui plan de pace au fost suspendate în ultimul moment, pe fondul unor neînțelegeri majore între participanți. Negocierile urmau să reunească miniștrii de externe din Regatul Unit, Franța, Germania, Ucraina și Statele Unite, dar absența anunțată a secretarului de stat american Marco Rubio și presiunile făcute de SUA pentru acceptarea unui plan controversat au determinat coborârea nivelului summitului și amânarea momentului decisiv.
Un plan de pace care divizează aliații: SUA insistă pe concesii majore din partea Kievului
Versiunea finală a planului de pace propus de administrația Trump presupune recunoașterea de facto a ocupării Crimeei de către Rusia, precum și acceptarea statutului de ocupație pentru regiuni precum Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie. În plus, Kievului i se cere să renunțe la aspirația de aderare la NATO.
Este, de facto, un plan al înfrângerii pentru Ucraina, iar oficialii de la Kiev nu s-au sfiit să transmită că resping propunerea. Președintele Volodimir Zelenski a oferit o reacție fermă în cadrul unei conferințe de presă:
„Acesta este un moment foarte periculos. Nu cred că transmite un semnal foarte bun dacă SUA se retrag. Sperăm cu adevărat că președintele Trump va sprijini Ucraina și va pune presiune asupra Rusiei.”
Zelenski a reiterat că Ucraina este un aliat fidel al Statelor Unite și că Rusia trebuie privită ca un inamic. De asemenea, el a exclus posibilitatea de a recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc:
„Ucraina nu va accepta juridic ocupația Crimeei. Nu avem nimic de discutat în această privință. Este împotriva constituției noastre.”
Summit-ul de la Londra, retrogradat la nivel de consilieri
Întâlnirea de la Londra trebuia să fie o continuare a negocierilor de la Paris și să marcheze un punct de cotitură în negocierile internaționale pentru încheierea conflictului din Ucraina. Inițial, pe agendă figurau discuții clare despre cadrul oferit de SUA. Totuși, cu doar câteva ore înainte de începerea reuniunii, Administrația Americană a anunțat că Marco Rubio nu va participa, invocând „probleme logistice”, relatează antena3.ro.
În lipsa acestuia, delegația americană este condusă de Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina. La nivel european, și prezența este una simbolică: Germania e reprezentată de consilierul pentru securitate națională Jens Plotner, iar Franța de Emmanuel Bonne și Frederic Mondoloni. De partea ucraineană, participă ministrul de externe Andrii Sybiha și ministrul apărării Rustem Umerov.
Ultimatumul american și poziția Kievului
Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul transmis de JD Vance, vicepreședintele american, care a cerut un răspuns clar din partea Kievului:
„E timpul ca ei să spună da, altfel SUA se vor retrage din acest proces.”
Declarațiile au fost percepute ca o formă de șantaj diplomatic și au fost intens criticate nu doar la Kiev, ci și în cercurile diplomatice europene. Rubio a întărit această poziție într-o declarație recentă:
„Statele Unite își vor înceta încercările de a negocia un acord de pace între Ucraina și Rusia în zilele următoare, dacă nu există niciun semnal că se poate ajunge la un acord. Trump este interesat să ajungă la un acord, dar are și alte priorități.”
Aceste cuvinte au fost interpretate ca o reducere a sprijinului american și o presiune mascată pentru acceptarea planului de pace propus de administrația Trump.
Reacția Kremlinului: „Încă nu s-au apropiat pe unele probleme”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat la amânarea negocierilor de la Londra, confirmând existența unor „neînțelegeri fundamentale”. El a declarat:
„Din câte știm, cele două părți încă nu s-au apropiat pe unele probleme. Există multe nuanțe în jurul negocierilor și în zonele în care pozițiile trebuie apropiate.”
Rusia continuă să se angajeze în dialogul cu Statele Unite, însă refuză să trateze direct cu Kievul și statele europene, confirmând că obiectivele sale sunt negociate doar cu Washingtonul.
Planul lui Trump
Propunerea administrației Trump este privită de mulți analiști ca un plan în favoarea Rusiei, care formalizează câștigurile teritoriale obținute prin război. Printre punctele-cheie ale planului:
- recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia;
- acceptarea „de facto” a controlului asupra regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie;
- renunțarea Ucrainei la aspirația de aderare la NATO;
- posibila aderare la UE, într-o formulare vagă;
- o misiune internațională de menținere a păcii, fără implicare directă americană;
- despăgubiri financiare pentru reconstrucția Ucrainei, fără menționarea sursei fondurilor.
Ucraina mizează pe o încetare temporară a focului
În paralel, Kievul propune o alternativă: o încetare a focului de 30 de zile, considerată o soluție realistă, menită să salveze vieți și să stabilizeze linia frontului. Mass-media occidentală a relatat că echipa diplomatică ucraineană se concentrează tot mai mult pe această variantă, în speranța că va fi acceptabilă atât pentru aliați, cât și pentru Rusia.
Chiar dacă reuniunea de la Londra a fost retrogradată, dialogul diplomatic continuă. Steve Witkoff, emisarul special al administrației Trump, este așteptat să ajungă în această săptămână la Moscova pentru a prezenta direct varianta americană a planului.
Experții avertizează însă că o înțelegere de tipul propus de SUA ar echivala cu o cedare geopolitică masivă și ar putea avea consecințe periculoase pentru viitorul dreptului internațional.
Întâlnirea de la Londra era văzută ca o oportunitate de a relansa procesul de pace. Suspendarea acesteia ridică semne de întrebare cu privire la unitatea occidentală și la viitorul implicării americane. Pe de o parte, Trump pare hotărât să închidă conflictul cât mai repede, chiar cu riscul unui compromis dureros pentru Ucraina. Pe de altă parte, Kievul își menține ferm poziția: niciun teritoriu nu va fi cedat, iar suveranitatea nu este negociabilă.
În acest moment, nu e clar cine mai are pârghiile pentru a media un acord viabil. Dar un lucru este cert: pacea impusă nu va aduce liniște. Va lăsa răni deschise și va încuraja viitoare agresiuni. Iar Ucraina pare pregătită să plătească prețul unei păci corecte, nu al unei capitulări camuflate în diplomație.
