Cristina Cohuț
Elena Udrea încearcă să obțină încetarea procesului în dosarul în care a fost condamnată la opt ani de închisoare. Fostul ministru al Turismului susține, prin avocații săi, că faptele pentru care a fost acuzată s-au prescris. Procesul are legătură cu finanțarea campaniei electorale a fostului președinte Traian Băsescu, în alegerile din 2009.
Această solicitare vine în contextul unor decizii ale Curții Constituționale privind modul de calcul al termenelor de prescripție. Mai mulți inculpați din dosar cer același lucru. Doar Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, a solicitat continuarea judecății.
Ce au cerut avocații Elenei Udrea
Avocații Elenei Udrea au cerut încetarea procesului penal, invocând că a intervenit prescripția. Argumentul lor se bazează pe hotărârile Curții Constituționale care au schimbat regulile după care se calculează termenul în care faptele mai pot fi judecate.
Udrea nu a fost prezentă fizic în sala de judecată, însă a participat prin videoconferință din penitenciar și a spus că este de acord cu solicitarea apărătorilor. În total, șase persoane sunt judecate în acest caz. Cu excepția Ioanei Băsescu, toți ceilalți inculpați vor încetarea procesului.
Ce a decis instanța
Procurorul de ședință a solicitat suspendarea procesului până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care analizează dacă hotărârile Curții Constituționale trebuie aplicate automat. Judecătorii au respins cererea de suspendare, iar o decizie definitivă în acest caz urmează să fie dată pe 16 martie, scrie hotnews.ro.
Elena Udrea a fost condamnată în martie 2021, în primă instanță, la 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. Dosarul are legătură cu sume de bani provenite din infracțiuni, care ar fi fost folosite pentru campania electorală din 2009.
În același dosar, Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor. Dan Andronic, fost consilier politic, a fost achitat.
Pedepsele primite de ceilalți inculpați
- Gheorghe Nastasia, fost secretar general la Ministerul Dezvoltării – 6 ani de închisoare pentru luare de mită
- Victor Tarhon, fost președinte al Consiliului Județean Tulcea – 4 ani cu suspendare
- Ioan Silviu Wagner, fost director la Oil Terminal – 3 ani cu suspendare
Aceste pedepse nu au fost definitive și au fost contestate.
Faptele descrise de DNA
Potrivit procurorilor, în 2009, în timpul campaniei prezidențiale, ar fi fost colectate sume mari de bani, provenite din mită și delapidare, folosite pentru plata unor servicii de campanie. Legătura dintre cei care dădeau bani și firmele care ofereau servicii electorale ar fi fost Elena Udrea.
Aceasta ar fi condus un grup informal care organiza campania, fiind implicată în alegerea firmelor și în dirijarea banilor. Sumele ar fi fost „ascunse” prin contracte fictive de publicitate.
Cum ar fi fost dată mita
În octombrie – noiembrie 2009, Udrea i-ar fi cerut lui Gheorghe Nastasia să solicite aproape 1 milion de lei de la un om de afaceri. Banii ar fi fost virați către o firmă indicată de Udrea, în baza unui contract fictiv. În realitate, acești bani ar fi fost folosiți pentru promovarea electorală a unui candidat.
Contractele în cauză aveau o valoare totală de aproximativ 50 de milioane de euro și vizau proiecte finanțate de Ministerul Turismului – cum ar fi domenii schiabile sau telegondole, în cadrul programului „Schi în România”.
Potrivit DNA, Udrea a fost cea care a coordonat întreaga schemă. Ea a indicat suma ce trebuia cerută, numele firmei care urma să primească banii și obiectul fals al contractului. Fostul secretar general al ministerului a pus în aplicare cererea.
Omul de afaceri în cauză a transferat banii în două tranșe, într-un cont indicat, iar contractul menționa servicii de publicitate de care firma nu avea nevoie. Banii au ajuns apoi, indirect, la cei care prestau servicii reale pentru campania electorală.
Ce alte dosare penale mai are Elena Udrea
Udrea se află deja în închisoare, executând o condamnare de 6 ani în dosarul Gala Bute. Decizia definitivă a fost dată în 2018 și confirmată în 2022. Ea a fost adusă în România în iunie 2022, după ce fusese reținută în Bulgaria, în urma unei tentative de fugă din țară.
Fostul ministru a stat în arest peste două luni, timp în care s-a derulat procedura de extrădare. A fost încarcerată la Penitenciarul de femei de la Târgșorul Nou.
Dacă instanța va admite cererea de încetare a procesului în dosarul finanțării campaniei din 2009, Udrea ar scăpa de o nouă condamnare. Rămâne însă în penitenciar, unde își execută pedeapsa din dosarul Gala Bute.
Este de așteptat ca decizia din 16 martie să stabilească un precedent important pentru alte dosare aflate în curs, în care se invocă prescripția. Dosarul campaniei din 2009 este unul dintre cele mai complexe cazuri privind finanțarea partidelor și a fost urmat îndeaproape de opinia publică.
Cum influențează deciziile CCR procesul
Deciziile CCR din 2018 și 2022 au schimbat radical modul de calcul al termenului de prescripție. Concret, în anumite cazuri, dacă ancheta penală sau procesul nu s-au desfășurat într-un interval strict, faptele se prescriu, iar dosarul nu mai poate fi judecat.
Avocații Elenei Udrea spun că termenul de prescripție s-a împlinit înainte ca instanța să dea o decizie definitivă. Procurorii, însă, susțin că aceste decizii nu pot fi aplicate retroactiv, înainte ca CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) să se pronunțe clar.
Dacă instanța admite cererea de încetare a procesului, Elena Udrea ar scăpa definitiv de această acuzație. Ar putea fi un precedent și pentru alte dosare similare. În schimb, dacă instanța decide că procesul trebuie să continue, ar urma să se analizeze toate probele și martorii, iar o nouă sentință va fi dată în următoarele luni.
Pentru moment, totul depinde de decizia din 16 martie. Aceasta va arăta dacă legea permite sau nu întreruperea procesului pentru motive de prescripție, în contextul deciziilor CCR.
