Cristina Cohuț
Mandatele președintelui Marian Enache și ale judecătorilor Livia Stanciu și Attila Varga de la Curtea Constituțională a României (CCR) se apropie de final, iar cele trei locuri vacante au declanșat deja o luptă aprigă în culisele politicii românești. Nume grele din administrație, justiție și politică aspiră să ocupe scaunele vacante ale judecătorilor constituționali, iar negocierile, influențele și strategiile de partid au intrat deja în joc.
Conform surselor politice citate de Antena 3 CNN, printre cei care își doresc un mandat la CCR se numără Emil Boc, actualul primar al Clujului, Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, și Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, în ecuație a intrat și Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Cine numește judecătorii CCR
Funcția de judecător la CCR este una extrem de influentă, cu un mandat de 9 ani și un impact direct asupra deciziilor majore din stat. Potrivit Constituției, un judecător este numit de Președintele României, unul de Camera Deputaților, iar al treilea de Senat. În mod tradițional, alocarea acestor mandate urmează un algoritm politic negociat între partide, iar numirile sunt rezultatul unor calcule atent dozate de influență și loialitate.
Conform surselor, în 2025, președintele României va nominaliza un judecător, iar PSD și UDMR vor desemna ceilalți doi.
Emil Boc, interesat de funcția de președinte CCR?
Cel mai surprinzător nume vehiculat în această ecuație este cel al lui Emil Boc, fost premier, fost lider al PDL și primar cu state vechi la Cluj-Napoca. Potrivit unor surse din conducerea PNL, Emil Boc își dorește nu doar funcția de judecător, ci chiar poziția de președinte al CCR, după plecarea lui Marian Enache.
Discuțiile ar fi avut loc informal în partid, dar miza este uriașă. Pentru Boc, ar fi o mutare de carieră spectaculoasă, de la administrație locală la cea mai înaltă instanță constituțională a țării. Cu toate acestea, nominalizarea trebuie făcută de Președintele României, iar la finalul lui 2024 urmează alegerile prezidențiale. Aici apare o problemă de calendar: dacă noul judecător va depune jurământul după ce un alt președinte ajunge la Cotroceni, actualul titular al funcției prezidențiale ar putea fi lipsit de influență asupra validării.
Surse citate de Antena 3 CNN susțin că Ilie Bolojan, lider liberal cu influență în zona nominalizărilor, ar fi reticent în a avansa un nume precum Boc, tocmai din teama ca următorul președinte – în cazul în care nu va fi Crin Antonescu – să retragă propunerea și să o înlocuiască.
O alegere dificilă pentru Ciolacu
Pentru postul de judecător care revine PSD, numele vehiculat este cel al lui Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției și senator. Cazanciuc este considerat un jurist experimentat și un apropiat al liderilor partidului, iar nominalizarea sa ar părea firească.
Totuși, pe aceeași poziție aspiră și Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi. Mandatul său se apropie de final, iar dorința de a rămâne într-o funcție de top l-ar fi împins să își manifeste interesul pentru CCR. Surse din PSD susțin că alegerea dintre Cazanciuc și Busuioc revine în întregime președintelui partidului, Marcel Ciolacu, care va trebui să decidă între loialitatea politică și eficiența administrativă.
UDMR îl susține pe Csaba Asztalos
Pentru postul de judecător CCR alocat UDMR, în locul lui Attila Varga, Uniunea are o listă scurtă cu patru candidați, dar favorit se conturează deja a fi Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Asztalos este cunoscut pentru pozițiile sale ferme în domeniul drepturilor omului și pentru o activitate constantă în fruntea CNCD.
Susținerea sa din partea conducerii UDMR pare solidă, iar profilul său profesional este în concordanță cu imaginea pe care Uniunea dorește să o promoveze la nivel instituțional. Nominalizarea urmează să fie validată în cadrul forurilor interne ale partidului.
Corina Corbu intră și ea în cursă
Un alt nume important care ar putea complica și mai mult ecuația este cel al Corinei Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Conform surselor Antena 3 CNN, Corbu și-ar fi manifestat dorința de a deveni judecător constituțional în cadrul unor discuții cu Ilie Bolojan.
Dacă va fi susținută oficial, Corina Corbu ar putea intra în competiție directă cu Emil Boc pentru nominalizarea prezidențială, ceea ce ar genera tensiuni în interiorul PNL, mai ales că ambele nume beneficiază de sprijin în tabere diferite.
Schimbările din componența Curții Constituționale în 2025 reprezintă mai mult decât simple numiri administrative. Sunt piese importante pe tabla de șah a puterii, într-un an electoral în care fiecare mișcare contează. CCR este ultima instanță în interpretarea legilor fundamentale ale statului, iar controlul asupra componenței sale poate influența decizii esențiale, de la validarea unor acte normative până la arbitrarea conflictelor între instituții.
Cu Emil Boc, Robert Cazanciuc, Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Corina Corbu în linia întâi, lupta pentru CCR devine una a nervilor tari, influențelor și calculelor politice pe termen lung. Cine va câștiga? Rămâne de văzut, dar cert este că miza nu este doar juridică, ci profund politică. Iar următoarele luni vor clarifica cine va ocupa fotoliile de judecători la Curtea Constituțională pentru următorii nouă ani.
