Cristina Cohuț
Autoritățile din Franța sunt îngrijorate de posibilitatea ca Rusia să lanseze invazii militare în alte state europene după Ucraina. Deși confruntarea cu Europa a început deja, aceasta s-a desfășurat până acum prin metode non-militare. Totuși, întrebarea care persistă este: „Ce se va întâmpla mâine?”, așa cum se întreabă presa franceză, mai ales în contextul în care președintele Emmanuel Macron a menționat public această posibilitate și a nominalizat țările precum România și Moldova.
Declarațiile lui Emmanuel Macron
„Cine poate crede (…) că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a declarat Emmanuel Macron într-un discurs televizat marți seara. În același timp, numeroase capitale occidentale au tras semnale de alarmă cu privire la riscul unui război pe teritoriul european înainte de finalul acestui deceniu. Avertismentul a fost serios, menționând evoluțiile geopolitice recente, cum ar fi suspendarea ajutorului american pentru Ucraina și summitul european extraordinar despre apărarea Europei. „În acest context, cine poate crede că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina? Rusia a devenit, în timp ce vorbesc și pentru anii următori, o amenințare pentru Franța și pentru Europa,” a continuat Emmanuel Macron în discursul său din 5 martie.
Înainte ca președintele Macron să facă aceste declarații, mai multe state europene au lansat avertismente mai mult sau mai puțin oficiale. După ce conflictul din Ucraina a intrat în al patrulea an, se consideră că Vladimir Putin ar putea dezvolta noi planuri belicoase împotriva Occidentului, conform unei analize publicate de France info, citată de news.ro.
Un conflict cu NATO în următorul deceniu?
În primul rând, a fost dezvăluită o notă secretă a armatei germane în ianuarie 2024, publicată de ziarul Bild, care sugera posibila desfășurare a unei ofensive ruse pe frontul estic al NATO, care ar putea duce la un al treilea război mondial ce ar începe în vara anului 2025, conform celor menționate de France info.
Mai multe agenții de informații au susținut teoria unui atac iminent din partea Rusiei asupra uneia sau mai multor țări occidentale. „Kremlinul anticipează probabil un conflict cu NATO în următorul deceniu,” se arată într-un raport al serviciului secret estonian din februarie 2024.
Pe măsură ce războiul din Ucraina a continuat, perspectiva unui conflict pe termen mediu a câștigat tot mai mult teren. „Din punct de vedere uman și material, forțele armate ruse vor fi probabil în măsură să efectueze un atac asupra NATO încă de la sfârșitul acestui deceniu,” a afirmat Bruno Kahl, șeful serviciilor de spionaj și contraspionaj din Germania, în fața Bundestagului în luna octombrie. În opinia sa, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia.”
În luna februarie, serviciile de informații daneze au adus în discuție posibilitatea unui „război pe scară largă” purtat de Rusia până în 2030. „Rusia va fi probabil mai dispusă să folosească forța militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor țări europene membre ale NATO, dacă va percepe NATO ca fiind slăbită militar sau divizată politic,” avertiza raportul, citat de adevarul.ro.
Aceste scenarii devin tot mai plauzibile în contextul atitudinii lui Donald Trump, al cărui mandat a dus la suspendarea ajutorului militar și schimbului de informații cu Ucraina, slăbind astfel frontul occidental împotriva Moscovei.
Economia rusă, orientată spre război
Kremlinul nu a așteptat întoarcerea imprevizibilului președinte american pentru a confirma temerile țărilor care se tem de un nou conflict global. În noiembrie 2024, deputații ruși au aprobat proiectul de buget pentru 2025-2027, care prevede o creștere cu 30% a cheltuielilor militare rusești. „Cheltuielile pentru apărare vor ajunge la aproape 13.500 de miliarde de ruble (aproape 140 de miliarde de euro) în 2025, adică mai mult de 6% din PIB-ul Rusiei,” conform proiectului de lege.
Aceasta nu este o surpriză, având în vedere că în 2024, bugetul militar al Rusiei a crescut deja cu aproape 70% față de 2023. De la invazia Ucrainei în 2022, Kremlinul a reorientat în mod semnificativ economia către un efort de război. Statul își dezvoltă rapid complexul militar-industrial, recrutând sute de mii de noi angajați, ceea ce a dus însă la o creștere a inflației, conform unei analize publicate de Franceinfo.
Scopul expansiunii rusești
Care este scopul acestui efort uriaș al Rusiei, având în vedere că cel puțin 40% din bugetul federal pentru 2025 este dedicat apărării și securității naționale? Ce teritorii ar putea decide Vladimir Putin să atace? „Adevăratul obiectiv expansionist al lui Vladimir Putin, în termeni de cucerire, este ideea de „lume rusă”, de „Russki Mir”, explică Aurélien Duchêne, autor al cărții La Russie de Poutine contre l’Occident (Rusia lui Putin împotriva Occidentului).
„În această concepție, Rusia ar avea un drept de control asupra tuturor teritoriilor unde există o puternică minoritate rusofonă sau etnică: în Estonia, Transnistria sau Georgia,” adaugă autorul, specialist în chestiuni ruse.
Rusia a atacat deja Georgia în 2008, pentru a prelua controlul asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia, iar Kremlinul a fost acuzat de Uniunea Europeană de amestec în alegerile parlamentare din toamna anului trecut.
În Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă din Moldova, Moscova folosește aprovizionarea cu gaz pentru a menține teritoriul sub control și pentru a se opune guvernului. În acest context, autoritățile moldovenești au denunțat ingerințele în alegerile prezidențiale din noiembrie și caută să adere la Uniunea Europeană pentru a se proteja de noi tentative de destabilizare. Negocierile de aderare au fost deschise în iunie, în paralel cu cele cu Ucraina.
Dintre statele baltice, Estonia, cu o minoritate rusă semnificativă, se teme cel mai mult că ar putea fi ținta Moscovei. „Țara are o minoritate rusă mai numeroasă, pe care Kremlinul ar putea încerca să o exploateze. Și aici, avantajul numeric al occidentalilor este cel mai slab,” analizează Aurélien Duchêne. Estonia se pregătește, alături de vecinii săi, să construiască buncăre de-a lungul celor 338 km de frontieră cu Rusia.
La nord, Norvegia, Suedia și Finlanda se simt și ele potențial vizate. „Suedia nu este în război, dar nu este nici în pace,” declara premierul suedez Ulf Kristersson la începutul lunii ianuarie. „Există o mulțime de intenții rele din partea Rusiei în acest moment, și aceasta este noua normalitate cu care trebuie să ne confruntăm,” a afirmat și președintele finlandez Alexander Stubb, subliniind că țara sa este „destul de obișnuită” cu acest comportament. Finlanda a închis treptat frontiera cu Rusia și a anunțat că va instala o bază NATO la 200 km de Rusia.
România, Moldova, Polonia, în vizor?
În ceea ce privește România, menționată de Emmanuel Macron, Rusia este acuzată că a intervenit în alegerile prezidențiale din această țară. Călin Georgescu, candidatul pro-rus, a obținut surprinzător primul loc în primul tur, iar autoritățile au denunțat „declarații false” care au dus la anularea alegerilor. Ar putea Kremlinul profita de criza politică din România pentru a interveni militar? „Ruşii sunt mult mai ataşaţi de Ucraina decât de Moldova sau România,” afirmă Jean Radvanyi, autorul cărții Russie, un vertige de puissance.
Totuși, planurile militare ale Rusiei ar putea viza și Polonia, având în vedere vecinătatea acestei țări cu Ucraina devastată de război, cu Belarus, aliat fidel al Moscovei, și cu enclava rusă Kaliningrad. „Se vorbește tot mai mult despre acest punct de joncțiune, cu un scenariu în care ruşii ar putea invada această zonă pentru a ne izola de statele baltice,” avertizează Aurélien Duchêne.
Îngrijorată de posibilele intenții ale lui Vladimir Putin, Polonia a anunțat un plan de investiții în domeniul apărării și securității în valoare de 155 de miliarde de euro până în 2025.
Deși Rusia nu a lansat încă o „operațiune specială” către alte state occidentale, capitalele europene rămân vigilenți în fața „scopurilor expansioniste” care nu au dispărut, explică Aurélien Duchêne. „Ideea unei „lumi ruseşti” îi va supravieţui lui Vladimir Putin. Atât timp cât ruşii nu au pierdut în Ucraina, ei nu îşi vor fi abandonat visul lor de imperiu colonial,” adaugă specialistul.
Mai întâi, războiul hibrid
La mai bine de trei decenii de la căderea blocului sovietic, „riscul de război pe continentul european, în Uniunea Europeană, nu a fost niciodată atât de ridicat,” a afirmat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot.
Aurélien Duchêne subliniază că această posibilitate trebuie tratată cu seriozitate, întrucât Vladimir Putin duce deja un război împotriva Occidentului. „Nu în maniera „operaţiunii sale speciale” din Ucraina, ci prin canale multiple, un război multifaţetat, cu alte cuvinte un război hibrid.” Duchêne explică că aceasta include acțiuni teroriste, atacuri cibernetice, război informațional, economic, energetic și agricol, presiuni migratorii și operațiuni de destabilizare, toate având ca scop slăbirea puterilor europene din interior.
Armata rusă în Moldova și România?
Se poate crede că armata rusă, dacă nu este oprită, va avansa în Moldova și România, cum preconizează Parisul? „Comportamentul lui Vladimir Putin în Ucraina înseamnă că nu mai putem exclude cu certitudine faptul că nu va întreprinde acțiuni militare împotriva vecinilor săi apropiați,” notează Jean Radvanyi.
Totuși, adaugă el, „dificultăţile întâmpinate de armata rusă în Ucraina nu au scăpat Kremlinului. Iar ucrainenii, deşi ajutaţi de Statele Unite şi de europeni, nu au puterea NATO.” Radvanyi subliniază că „ataşamentul ruşilor pentru Ucraina este mult mai puternic decât pentru Moldova sau România”.
Generalul Benoît Durieux susține că nu este responsabil să credem că conflictul ucrainean ar fi limitat doar la Ucraina. „Înainte de invazie, Putin şi-a anunţat obiectivele de război, inclusiv revenirea NATO la frontierele sale din 1997,” reamintește Durieux. El consideră că rezistența Ucrainei a forțat Rusia să dezvolte o industrie și o economie de război care face puțin probabilă o revenire la pace. „Tentația de a nu se opri la Ucraina trebuie să fie foarte puternică la Moscova,” concluzionează generalul.
