Loredana Ionescu
România traversează o perioadă critică din punct de vedere economic, iar semnalele negative se acumulează. Unul dintre cele mai îngrijorătoare semne vine din zona investițiilor străine directe, care au înregistrat o scădere alarmantă în primul trimestru al anului 2025. Conform datelor oficiale furnizate de Banca Națională a României (BNR), fluxul de capital străin atras de economia românească a scăzut cu aproape 33% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la doar 1,6 miliarde de euro.
Este vorba despre o continuare a tendinței descendente inițiate după anul 2022, când România a înregistrat un vârf istoric de aproximativ 10 miliarde de euro în investiții străine directe. De atunci, contextul intern și internațional a devenit tot mai impredictibil, iar apetitul investitorilor pentru piața locală s-a diminuat considerabil.
Salarii în creștere, instabilitate politică, lipsă de direcție
Specialiștii economici indică mai mulți factori care au dus la acest recul semnificativ al investițiilor. Printre cele mai invocate cauze se numără:
-
Creșterea accelerată a costurilor cu forța de muncă, care diminuează atractivitatea României în raport cu alte piețe emergente;
-
Instabilitatea politică accentuată, generată de lipsa unor coaliții solide de guvernare, de luptele interne între partide și de o retorică tot mai imprevizibilă;
-
Nesiguranța privind direcția strategică a țării, amplificată de apropierea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, un moment considerat crucial pentru viitorul României, dar și al echilibrului regional din Europa Centrală și de Est.
Toate aceste incertitudini creează un climat nefavorabil investițiilor pe termen mediu și lung. Investitorii preferă, în astfel de condiții, să amâne sau chiar să anuleze planurile de extindere în România.
Tensiunile internaționale agravează situația
În afara problemelor interne, România este afectată și de climatul geopolitic și economic regional. Războiul din Ucraina, volatilitatea piețelor internaționale, incertitudinile legate de politicile fiscale la nivelul Uniunii Europene și presiunile inflaționiste creează un mediu dificil pentru capitalul străin.
Totuși, unii economiști, precum Dragoș Cabat, atrag atenția că declinul investițional nu este o problemă exclusiv românească.
„Și în Germania, și în celelalte țări care în mod tradițional investesc sunt mai puțini bani, iar creșterea economică este mai mică. În consecință, nu se justifică investițiile în acest moment. Pe de altă parte, România nu mai este acum cea mai competitivă destinație: salariile au crescut destul de mult și acest lucru se vede în raportul cost-beneficiu”, a explicat Cabat.
Deficitul bugetar și problemele structurale agravează lipsa de încredere
La această situație se adaugă și alți factori structurali care descurajează investițiile străine, precum:
-
Deficitul bugetar în creștere, care reduce capacitatea statului de a susține proiecte strategice;
-
Dificultăți în absorbția fondurilor europene, în ciuda sumelor importante alocate României prin PNRR și bugetul multianual;
-
Imprevizibilitatea cadrului legislativ, mai ales în zona fiscală și a reglementărilor privind protecția investițiilor.
Toate aceste aspecte compun o imagine a unei economii instabile, în care investitorii nu se simt protejați sau încurajați să își asume riscuri.
„Nu e o renunțare, ci o amânare” – un optimism rezervat
Daniel Anghel, președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), adoptă totuși un ton mai echilibrat. Potrivit acestuia, reducerea investițiilor nu trebuie interpretată neapărat ca o retragere definitivă, ci mai degrabă ca o suspendare temporară a planurilor de dezvoltare.
„Și în Germania, și în țările care investesc în general sunt mai puțini bani, creșterea economică este mai mică și atunci nu se justifică investițiile în momentul de față. Pe de altă parte, sigur, România nu mai este acum cea mai interesantă destinație, salariile au crescut destul de mult ca și competitivitate”, spune Dragoș Cabat, potrivit RTV.
Un sondaj realizat recent de FIC confirmă această tendință: doar 35% dintre managerii companiilor cu capital străin se declară interesați să investească în România în perioada imediat următoare. Este un semnal de alarmă pentru autoritățile centrale, care trebuie să ia măsuri rapide pentru recâștigarea încrederii investitorilor.
Consecințele pe termen lung
O scădere atât de abruptă a investițiilor străine poate avea efecte majore asupra economiei românești, mai ales pe termen lung.
Printre riscurile identificate se numără:
-
Încetinirea creării de locuri de muncă noi, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată mare;
-
Slăbirea potențialului de export, având în vedere că multe firme străine produc în România pentru piețele externe;
-
Pierderea avantajului competitiv în fața altor țări din regiune, cum ar fi Polonia, Ungaria sau Slovacia;
-
Descurajarea investițiilor autohtone, în condițiile în care exemplul investitorilor străini influențează comportamentul întregii piețe.
Deși cifrele sunt îngrijorătoare, România nu este încă într-o zonă fără ieșire. Reversul medaliei este că multe dintre problemele identificate pot fi rezolvate – cel puțin parțial – prin măsuri concrete și coerente: stabilitate guvernamentală, reforme reale în administrație, transparență fiscală și predictibilitate legislativă.
În plus, atuurile fundamentale ale României – poziția geostrategică, forța de muncă calificată, apartenența la UE și resursele încă neexploatate – rămân valabile și pot fi valorificate cu condiția unei guvernări eficiente.
România trebuie să aleagă rapid între pasivitate și acțiune. Pentru ca investitorii să revină, e nevoie de mai mult decât promisiuni: e nevoie de stabilitate, claritate și respect pentru angajamentele economice. În lipsa acestor elemente, capitalul străin va continua să ocolească țara, iar redresarea post-criză va deveni tot mai dificilă.
Sursa foto: Arhivă
