Cristina Cohuț
Fostul șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a făcut recent unele declarații șocante cu privire la intervențiile autorităților române în legătură cu incidentele în care dronele rusești au intrat pe teritoriul României. Potrivit acestuia, oficialii români l-au contactat pentru a-l ruga să nu vorbească despre aceste episoade și despre riscurile la care au fost expuse granițele țării noastre în contextul războiului din Ucraina.
Autoritățile române l-au rugat să păstreze tăcerea
În cadrul unei conferințe recente, Zalujnîi a susținut că autoritățile de la București i-au reproșat faptul că activarea sistemelor de bruiaj ucrainene a dus la direcționarea dronelor rusești spre România, iar acestea au intrat în spațiul aerian al țării.
„M-au sunat românii și mi-au reproșat că am pornit sistemele de bruiaj, iar dronele au ajuns la ei. ‘Dar de ce nu le doborâți?’ i-am întrebat”, a povestit Valeri Zalujnîi.
În prezent ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi este o voce respectată în armata ucraineană și un simbol al rezistenței împotriva agresiunii rusești. Cu toate acestea, fostul comandant al armatei ucrainene a fost extrem de critic și față de reacțiile autorităților internaționale, în special NATO, pe care o consideră depășită atât moral, cât și militar.
Conform declarațiilor făcute de Zalujnîi, oficialii români i-ar fi cerut în mai multe rânduri să nu facă publice incidentele legate de dronele rusești care au intrat pe teritoriul României.
„Uneori mă sunau și îmi spuneau să păstrez tăcerea. Îi întrebam: Au căzut la voi două drone Shahed, de ce tăceți? Răspundeau: «Vă rugăm să păstrați tăcerea»”, a mărturisit fostul șef al armatei ucrainene.
Aceste drone, folosite frecvent de armata rusă în războiul din Ucraina, au reprezentat un pericol semnificativ și pentru România, având în vedere proximitatea geografică și implicarea țării noastre în sprijinul Ucrainei. Totuși, autoritățile române nu au avut o reacție publică promptă la incidentele respective, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul opiniei publice și al specialiștilor în securitate națională.
Dronele rusești care au intrat în România
În vara trecută, Ucraina a anunțat că mai multe drone rusești au pătruns pe teritoriul României, la Vilkove, un oraș situat în apropierea graniței cu Ucraina. Incidentul a fost confirmat ulterior de Armata Română, care a precizat că radarele și aeronavele F-16 au urmărit o dronă ce a intrat pe teritoriul României, dar care nu a fost doborâtă.
Deși autoritățile române au recunoscut evenimentul, reacțiile oficiale au fost relativ reținute. La acea vreme, premierul Marcel Ciolacu a minimizat incidentul, afirmând: „Nu au fost probleme deosebite pe teren (…) Asta este, avem un război la granița cu România.”
În ciuda încercărilor autorităților de a minimaliza riscurile, incidentele cu dronele rusești au continuat. Unele dintre acestea au fost doborâte de armata română, iar altele au explodat la sol, fără a provoca victime sau pagube semnificative. Totuși, aceste evenimente ridică semne de întrebare cu privire la securitatea națională și la reacțiile autorităților române în fața acestei amenințări.
Criticile lui Zalujnîi la adresa NATO
Valeri Zalujnîi nu s-a limitat doar la a vorbi despre incidentele cu dronele rusești, ci a lansat și critici la adresa NATO, despre care consideră că este o alianță învechită și incapabilă să răspundă adecvat provocărilor actuale.
„NATO este învechit, atât moral, cât și fizic. Din păcate, ca instituție militară, nu are nicio putere astăzi. Sau, dacă are, se termină în aproximativ o lună. Într-o lună, orice țară va fi îngenunchiată”, a declarat fostul comandant al armatei ucrainene.
Zalujnîi a subliniat faptul că Ucraina se confruntă cu un bombardament masiv din partea Rusiei, fiind atacată zilnic cu sute de rachete de mare calibru, iar pentru a le doborî, este nevoie de resurse financiare și de tehnologie pe care NATO nu le poate furniza într-un timp atât de scurt.
„Ucraina este bombardată, în medie, cu 3.000 de rachete de peste 100 kg. Ca să le dobori, ai nevoie de 10.500 de rachete antiaeriene. Costul? Între 800.000 și 10 milioane de dolari bucata. Nu ai cum să le produci atât de repede. Se termină mâine”, a mai spus Zalujnîi, potrivit FANATIK.
O alternativă la NATO
În fața criticilor adresate NATO, Valeri Zalujnîi a propus o alternativă la această alianță militară: JEF (Joint Expeditionary Force), o alianță regională care ar putea reprezenta o soluție mai eficientă pentru securitatea Europei. „Polonia vrea să intre prima. Marea Britanie nu mai are capacitate reală de luptă. Dar JEF are un sistem de comandă funcțional și poate fi extins”, a argumentat oficialul ucrainean.
El crede că o nouă arhitectură de securitate europeană, în afara NATO, ar putea fi o soluție viabilă pentru a răspunde provocărilor din actualul context geopolitic. Totuși, el admite că există obstacole semnificative în implementarea acestei idei, în special din cauza intereselor politice și economice ale marilor puteri din regiune.
Declarațiile lui Valeri Zalujnîi au stârnit un val de reacții în întreaga Europă, aducând în discuție serioase întrebări despre securitatea națională și viitorul alianțelor militare. Incidentele cu dronele rusești, în special cele care au implicat România, au evidențiat vulnerabilitățile regiunii, iar comentariile lui Zalujnîi subliniază faptul că securitatea Europei este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
