Nicolescu Daniela
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat primele date financiare care arată efectele introducerii contribuției la sănătate (CASS) de 10% pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei. Sumele colectate arată o creștere semnificativă a încasărilor la bugetul de stat, de peste zece ori față de luna precedentă.
Peste 400 de milioane de lei colectați de la pensionari
Potrivit datelor publicate de CNAS, în luna septembrie 2025 statul a încasat peste 405 milioane de lei din contribuțiile aplicate pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei. Prin comparație, în august — prima lună de aplicare a măsurii — s-au strâns doar 35,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 11 ori.
Această diferență se explică prin faptul că reținerea efectivă a CASS s-a făcut abia în luna septembrie, pentru veniturile din luna anterioară. Noua taxă de 10% a fost introdusă oficial la 1 august 2025, în cadrul pachetului de măsuri fiscale destinat echilibrării bugetului de stat.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că măsura este una temporară, urmând să fie reevaluată la finalul anului 2026, în funcție de evoluția veniturilor bugetare și de sustenabilitatea sistemului de sănătate.
Mamele aflate în concediu de creștere, afectate de noua taxă
Pe lângă pensionari, guvernul a decis ca și mamele aflate în concediu de creștere a copilului să plătească contribuția de 10% la sănătate. Datele CNAS arată că, în septembrie, statul a încasat 154.000 de lei din această sursă.
Deși suma este mult mai mică decât cea provenită din pensii, ea reflectă impactul direct asupra unei categorii vulnerabile de persoane. Estimările făcute în vară de Ministerul Muncii indicau că măsura urma să afecteze aproximativ 150.000 de mame din întreaga țară.
Guvernul a justificat decizia prin nevoia de „echitate fiscală”, susținând că toate veniturile trebuie să contribuie la sistemul public de sănătate, indiferent de sursa lor. Criticii măsurii consideră însă că aceasta lovește disproporționat în familiile tinere și în persoanele cu venituri reduse.
Cum se calculează noua contribuție la pensii
CASS de 10% se aplică doar asupra sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei lunar, nu pe întreaga pensie. De exemplu, pentru o pensie de 4.000 de lei, baza de calcul este diferența de 1.000 de lei, iar contribuția reținută este 100 de lei.
După scăderea acestei contribuții, pensia rămasă este de 3.900 de lei, din care se aplică apoi impozitul pe venit de 10% la suma care depășește același plafon de 3.000 de lei, adică la 900 de lei. Impozitul reținut este 90 de lei, rezultând o pensie netă finală de 3.810 lei.
Astfel, un pensionar cu venituri medii de 4.000 de lei pierde lunar 190 de lei în urma noii taxe, respectiv 2.280 de lei anual. Cei mai afectați sunt pensionarii din marile orașe, unde pensiile sunt în general peste pragul de 3.000 de lei, în special foști angajați din sistemul public sau din companii de stat.
Guvernul promite reevaluarea măsurii în 2026
Executivul susține că noua taxă este necesară pentru acoperirea deficitului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care depășește anual 3 miliarde de lei.
Ministrul Muncii a precizat că măsura are un caracter provizoriu, urmând ca până la sfârșitul anului 2026 să fie analizată eficiența sa. În funcție de rezultate, contribuția ar putea fi redusă sau eliminată. Totodată, guvernul ia în calcul și posibile compensații pentru categoriile cele mai vulnerabile, inclusiv pensionarii cu venituri apropiate de plafonul de 3.000 de lei.
Efectele economice ale CASS-ului: între echilibru bugetar și nemulțumire socială
Introducerea contribuției de 10% a fost justificată de autorități prin necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului sanitar, însă măsura a stârnit numeroase reacții negative. Pensionarii și părinții tineri susțin că sunt puși să suporte costurile unui sistem ineficient, în timp ce guvernul invocă „responsabilitatea fiscală”.
Deocamdată, cifrele din septembrie arată că bugetul a câștigat peste 405 milioane de lei din pensii și 154.000 de lei din concediile pentru creșterea copilului, ceea ce oferă o gură de oxigen temporară finanțelor publice.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce stabilitatea dorită sau dacă, dimpotrivă, vor accentua tensiunile sociale generate de scăderea veniturilor nete ale românilor.
