Cristina Cohuț
Negocierile care urmau să producă cel puțin un armistițiu parțial în Ucraina par că s-au blocat din nou, în ciuda promisiunilor și intențiilor afișate public de liderii implicați. Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și Donald Trump au purtat mai multe discuții tensionate în ultimele săptămâni, dar totul s-a încheiat cu declarații contradictorii, gesturi de sfidare și noi atacuri pe front. Cei trei lideri nu reușesc să ajungă nici măcar la o formă minimală de consens. În centrul acestui impas se află trei obstacole-cheie care fac imposibil orice fel de progres:
- Dorința Kremlinului de a obține recunoașterea internațională a teritoriilor ucrainene ocupate
- Tensiunile crescânde dintre Donald Trump și Vladimir Putin, în contextul promisiunilor încălcate
- Blocajul creat de acordul Ucraina-SUA pentru minerale strategice
Întoarcerea la masa negocierilor
Donald Trump a promis, încă din campania electorală din 2024, că va încheia războiul din Ucraina „într-o zi”. Deși afirmația a fost întâmpinată cu scepticism chiar și în rândul susținătorilor săi, Trump a insistat că are o strategie.
Timpul a demonstrat contrariul. Războiul a intrat deja în al patrulea an, iar violențele continuă. Kievul e încă sub amenințare, frontul e dinamic, iar pierderile de ambele părți sunt uriașe.
După un început promițător de dialog, relația SUA-Ucraina a fost afectată de o confruntare directă la Casa Albă. Volodimir Zelenski a refuzat să accepte un compromis care ar fi implicat concesii teritoriale majore.
Între timp, Vladimir Putin l-a sunat pe Donald Trump și i-a promis „colaborare și pace imediată”, însă doar în condițiile dictate de Kremlin.
Încetarea focului, promisă și încălcată în aceeași zi
După discuția telefonică dintre Trump și Putin, liderul de la Kremlin a promis un armistițiu parțial care ar fi presupus oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
A fost o promisiune spectaculoasă și bine primită de Trump. Numai că, în mai puțin de 24 de ore, avioanele și dronele rusești loveau din nou orașele ucrainene, inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie.
Zelenski, vizibil iritat, nu a mai avut ce face decât să le demonstreze partenerilor săi din SUA cât de neserioasă e Rusia atunci când vine vorba despre promisiuni. Kremlinul nu respectă niciun acord, iar orice gest de pace este în realitate doar o fațadă.
Rusia vrea recunoaștere internațională pentru teritoriile ocupate
Poziția Rusiei e fermă: fără recunoașterea anexării Crimeei și a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, nu există pace. Kremlinul nu acceptă nici măcar ideea unei negocieri care să pună în discuție aceste teritorii.
Moscova vrea o confirmare scrisă, oficială, că raptul teritorial e legitim. Pentru Putin, acest lucru e vital: fără recunoaștere, întreaga sa campanie militară devine un eșec geopolitic.
Pentru Ucraina, însă, această propunere e inacceptabilă. Ar echivala cu o înfrângere totală. Zelenski a repetat că „niciun centimetru de pământ ucrainean nu este de vânzare”. Iar SUA, deși presată de Trump, nu are mandat moral sau politic să oblige Ucraina să renunțe la suveranitatea sa, transmite antena3.ro.
Tensiunile personale dintre Trump și Putin
Ceva s-a stricat în relația Trump-Putin. După ce liderul rus a sugerat că Zelenski nu e un președinte legitim și că Ucraina ar trebui condusă de o administrație de tranziție sub umbrela ONU, Donald Trump a răbufnit. Președintele american s-a declarat „supărat” și „furios” pe Vladimir Putin, spunând că „nu așa vom ajunge la o soluție”.
În realitate, supărarea lui Trump nu a fost despre demnitatea lui Zelenski, ci despre faptul că acest tip de discurs prelungește negocierile. Trump vrea un acord rapid și eficient, un „deal” pe care să-l prezinte ca victorie personală. Putin, însă, joacă dur: folosește retorica diplomatică doar ca armă de întârziere.
Rusia nu s-a oprit niciodată din atacuri, chiar și în perioadele declarate ca fiind de „armistițiu”. Kremlinul promite, dar continuă să lovească, atât pe front, cât și în mediul informațional. În SUA, propaganda rusă a alimentat constant ideea că Ucraina e coruptă, iar Zelenski nu e un partener de încredere. În paralel, Rusia presează SUA să reducă ajutorul militar, mizând pe oboseala politică a Washingtonului.
Acordul pentru minerale
Una dintre cele mai sensibile probleme în relația SUA-Ucraina este acordul pentru minerale strategice. Administrația Trump vrea să recupereze o parte din miliardele oferite Ucrainei printr-un contract avantajos, care ar garanta firmelor americane acces prioritar la resursele subsolului ucrainean.
Zelenski a refuzat să semneze. El acuză că SUA schimbă permanent termenii contractului și că unele clauze pun în pericol obiectivul Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Ucrainenii spun că nu vor accepta un acord care contravine valorilor europene. Trump, însă, continuă să pună presiune. A declarat public că „vor exista consecințe” dacă Ucraina refuză.
Negocieri blocate, armistițiu imposibil
În ciuda presiunilor diplomatice și a eforturilor de comunicare, negocierile sunt într-un impas total. Niciuna dintre cele trei părți implicate – SUA, Rusia, Ucraina – nu pare dispusă să cedeze esențialul. Zelenski nu poate renunța la teritorii. Putin nu poate renunța la imagine. Iar Trump nu poate obține acordul promis fără concesii dureroase pentru aliați.
În plus, Ucraina suferă pierderi teritoriale importante, mai ales în zone precum Kursk, Sumî și Harkov, ceea ce slăbește poziția sa de negociere. Fiecare kilometru pierdut e un atu pentru Rusia. Totodată, armata rusă continuă ofensiva, sperând că va putea forța mâna Kievului în viitoarele discuții.
Pe termen scurt, e puțin probabil să vedem o schimbare. Rusia a cerut ridicarea sancțiunilor în schimbul unui armistițiu. Europenii au respins imediat ideea. Marco Rubio, senator american, a sugerat că ar putea exista o discuție, dar a fost imediat contrazis de aliații europeni.
În acest context, întrebarea-cheie rămâne: cât de mult e dispus Donald Trump să ofere lui Vladimir Putin pentru a încheia războiul din Ucraina? Și cât de departe va merge Volodimir Zelenski în a păstra suveranitatea țării sale?
Deocamdată, niciunul dintre cei trei lideri nu pare dispus să renunțe la „linia roșie”. Iar războiul continuă.
Un singur lucru pare cert: dacă Rusia obține ceea ce vrea, Ucraina va deveni un stat slab și divizat, iar precedentul va fi periculos pentru întreaga Europă de Est. Iar România, aflată la doar câțiva pași de acest conflict, va simți din plin consecințele.
