Nicolescu Daniela
Cu doar o lună înainte de data programată pentru debutul noului an școlar – 8 septembrie 2025 – sistemul de învățământ se confruntă cu o situație tensionată. Cele trei mari federații sindicale din educație, FSLI, Alma Mater și Spiru Haret, avertizează că festivitățile ar putea fi anulate sau mutate în stradă, în semn de protest față de Legea nr. 141/2025, pe care o consideră „anti-reformistă” și „dăunătoare” viitorului elevilor.
De pe 7 august, sindicatele au început să strângă semnături pentru o petiție prin care cer abrogarea actului normativ. Chiar dacă documentul nu are valoare juridică, liderii sindicali speră să mobilizeze cât mai mulți profesori și părinți pentru a transmite un semnal puternic către Guvern.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat pentru Fanatik că s-a solicitat o întrevedere inclusiv cu președintele României, Nicușor Dan, în încercarea de a-l convinge pe premierul Ilie Bolojan și pe ministrul Educației, Daniel David, să revină asupra modificărilor.
„Pentru noi, această petiție are valoare și ar trebui să aibă valoare pentru toți cei interesați de viitorul învățământului românesc. Măsurile asumate prin Legea nr. 141 sunt anti-reformiste, vor conduce la creșterea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar. Este obligația noastră să folosim orice metodă constituțională pentru a împiedica distrugerea sistemului”, a subliniat Nistor.
Dispute privind schimbarea normei didactice
Unul dintre cele mai contestate puncte ale legii este majorarea normei didactice pentru profesorii de gimnaziu și liceu, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. În plus, două ore vor fi obligatoriu dedicate pregătirii remediale, iar pentru personalul din învățământul special norma crește la 18 ore.
„Schimbarea normei didactice e la limita legalității. Mișcarea de personal a început în ianuarie, concursurile de titularizare s-au ținut, iar acum profesorii nu mai au certitudinea că posturile lor sunt viabile după aplicarea legii. Ei forțează lucrurile, modifică legislația doar pentru a părea legală”, a explicat președintele FSLI.
Premierul Ilie Bolojan a susținut, la momentul prezentării legii, că aceste schimbări nu vor afecta salariile, dar vor reduce plata orelor suplimentare. Totuși, sindicatele consideră că efectele vor fi negative asupra calității actului educațional.
Amenințarea cu greva generală și „școala în stradă”
Pe fondul nemulțumirilor, se discută tot mai serios despre declanșarea unei greve generale încă din prima zi a anului școlar. Marius Nistor avertizează că festivitățile de deschidere ar putea fi organizate nu în curțile școlilor, ci în fața Palatului Cotroceni și a Palatului Victoria.
„Se va boicota începutul anului școlar. Festivitățile ar putea avea loc în fața Guvernului și a Președinției. Am cerut în repetate rânduri președintelui României să intervină, dar a promulgat legea la o zi după solicitarea noastră. Sperăm totuși să existe o nouă întâlnire și un dialog real”, a precizat liderul sindical.
Sindicaliștii atrag atenția că imaginea clasei politice va fi grav afectată dacă nu se renunță la prevederile controversate, subliniind că „istoria îi va judeca” pe cei care au contribuit la deteriorarea educației.
Revendicările sindicatelor
Printre cererile formulate de cele trei federații se numără: revenirea la norma didactică anterioară de 18 ore pentru gimnaziu și liceu, eliminarea tarifelor reduse pentru plata cu ora și abrogarea creșterii numărului de elevi în clase.
De asemenea, sindicatele critică modul în care s-a făcut modificarea legislativă, fără consultări reale și fără a ține cont de calendarul anului școlar și de drepturile cadrelor didactice.
Actul normativ a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României, însă sindicatele acuză că decizia a fost influențată politic, având în vedere că membrii CCR sunt desemnați în mare parte de partidele aflate la putere.
Pe lângă modificarea normei didactice, legea introduce obligativitatea pregătirii remediale, crește norma în învățământul special și limitează posibilitățile de suplimentare a veniturilor prin plata orelor suplimentare.
Ce urmează?
În perioada următoare, liderii sindicali intenționează să continue campania de strângere de semnături și să organizeze acțiuni publice de protest. Dacă nu vor fi obținute concesii din partea Guvernului, există riscul real ca anul școlar să nu înceapă la data stabilită.
Părinții și elevii rămân în incertitudine, iar profesorii se pregătesc pentru un conflict deschis cu autoritățile. Potrivit sindicaliștilor, miza nu este doar protejarea drepturilor cadrelor didactice, ci și menținerea calității procesului educațional.
„Trebuie să înțeleagă fiecare politician că viitorul copiilor nu poate fi negociat. Noi nu apărăm doar salarii, ci dreptul elevilor la o educație decentă și de calitate”, a concluzionat Marius Nistor pentru Fanatik.
