Laciu Andreea
Andreea nu uitase niciodată ziua în care totul i se părea pierdut. Era o zi de toamnă rece, cu ploaie măruntă și un vânt care părea să sufle din toate colțurile lumii. Își pierduse serviciul, iar relația cu iubitul se destrămase încet, ca o frunză uscată luată de vânt. Se simțea singură, cu sufletul gol și cu o teamă imensă că nu va reuși să iasă din bezna în care căzuse.
În acea seară, după o zi lungă de încercări și eșecuri, Andreea se plimba pe străzile orașului fără o direcție anume. Luminile difuze ale felinarelor abia străpungeau întunericul, iar fiecare pas părea tot mai greu de făcut.
La un moment dat, aproape fără să-și dea seama, s-a așezat pe o bancă din parc. A privit în gol, cu gândurile învăluite într-un nor gros de nesiguranță și tristețe.
Atunci, a simțit o mână caldă care i-a atins ușor umărul. S-a întors speriată, dar a văzut un bătrân cu ochii blânzi, care îi zâmbea cu înțelegere.
„Nu ești singură,” i-a spus el cu o voce calmă și liniștitoare. „Uneori, viața ne pune la încercare tocmai pentru a ne arăta cât suntem de puternici.”
Andreea a oftat adânc, încercând să-și adune cuvintele. „Simt că totul se prăbușește în jurul meu,” a murmurat ea. „Nu mai știu cum să mă ridic.”
Bătrânul a scos din buzunar o brățară simplă, cu un mic pandantiv în formă de inimă, și i-a întins-o. „Ține asta. E o mână întinsă în întuneric. Oricând te simți pierdută, amintește-ți că cineva te susține, chiar dacă nu o vezi.”
Andreea a acceptat brățara cu emoție, simțind pentru prima dată o rază de speranță. În nopțile care au urmat, când gândurile negre reveneau, se uita la pandantiv și simțea cum o putere nouă o cuprinde.
Pas cu pas, cu sprijinul micii amintiri, Andreea a început să-și refacă viața. A căutat un nou loc de muncă, a reaprins prietenii vechi și și-a redescoperit pasiunea pentru pictură, care o făcuse fericită în trecut.
Brățara nu era doar un obiect — era simbolul speranței, al faptului că, în cele mai întunecate momente, o mână caldă poate să apară și să te ridice. Iar Andreea a învățat să-și întindă și ea propria mână către cei care, poate, aveau nevoie de sprijinul ei.
Astăzi, privind înapoi, știe că acea întâlnire neașteptată i-a salvat viața. Că uneori, o simplă mână întinsă poate schimba totul.
Sursă foto: Pixabay
