Cristina Cohuț
Guvernul Ilie Bolojan a discutat vineri măsurile de austeritate care ar urma să reducă deficitul bugetar. În centrul acestor măsuri se află o ordonanță de urgență care prevede tăieri și plafonări ale sporurilor acordate bugetarilor. Documentul a fost amânat pentru săptămâna viitoare, dar reacțiile nu au întârziat să apară. Angajații au protestat, sindicatele au intrat în „stare de alertă”, iar societatea civilă urmărește cu atenție fiecare pas.
Această decizie vine într-un context complicat pentru economia României, cu presiuni uriașe din partea Comisiei Europene privind reducerea deficitului și finalizarea jaloanelor din PNRR. Deocamdată, guvernul a anunțat că va continua discuțiile și analizele în fiecare ședință, dar sindicatele cer consultare și dialog real, nu doar decizii impuse.
Bolojan anunță măsuri urgente pentru reducerea deficitului
La începutul ședinței de guvern, premierul Ilie Bolojan a explicat direcțiile în care vor merge măsurile de austeritate:
„Urmează să discutăm în fiecare şedinţă de guvern din perioada imediat următoare despre adoptarea unor măsuri care să atace aceste două urgenţe, în ceea ce priveşte scăderea cheltuielilor de funcţionare, creşterea veniturilor care să acţioneze asupra deficitului bugetar şi de asemenea pe componenta de prioritizare a investiţiilor şi de îndeplinire a jaloanelor în aşa fel încât să ne putem accesa finanţările europene într‑o cotă cât mai mare până la finalul acestui an din PNRR.”
Premierul a vorbit și despre restructurarea companiilor de stat, o altă măsură pe lista guvernului:
„Într‑una din şedinţele viitoare vom aproba şi bugetele de cheltuieli ale companiilor din subordinea ministerelor, în aşa fel încât acestea să includă indicatori de performanţă şi criterii de eficienţă clare, pentru ca şi în această zonă să avem rezultate.”
Ordonanța care plafonează sporurile, amânată
Inițial, guvernul urma să adopte o ordonanță de urgență care prevedea plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare la 170 de lei net pe lună. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, adoptarea a fost amânată din motive procedurale.
„Ordonanța de urgență care prevede tăierea sporurilor pentru condiții vătămătoare ale bugetarilor a fost amânată pentru săptămâna viitoare.”
Motivul: lipsa avizelor necesare de la Consiliul Economic și Social și de la Ministerul Justiției. Documentul urmează să fie discutat din nou în ședința de săptămâna viitoare.
În paralel, premierul a avut întâlniri cu reprezentanți ai sistemului bancar. Discuțiile au vizat măsurile de consolidare fiscală. La întâlniri au participat reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor și ai Consiliului Patronatelor Bancare, relatează Digi24.
Guvernul susține că toate măsurile vor fi analizate pentru a avea efecte reale și echitabile. Însă în stradă, tonul este deja altul.
Protest spontan în fața Palatului Victoria
Nemulțumirile angajaților bugetari s-au manifestat chiar în ziua ședinței, printr-un protest organizat ad-hoc în fața Guvernului. Angajați din Palatul Victoria au ieșit afară pentru a-și exprima opoziția față de plafonarea sporurilor.
Aceștia spun că măsura este nedreaptă, mai ales în condițiile în care sporul pentru condiții vătămătoare este de 15% din salariul de bază. În urma plafonării, ar urma să primească doar 170 de lei pe lună.
O altă nemulțumire este reducerea concediului suplimentar pentru condiții grele, care ar putea fi limitat la 1–3 zile pe an.
Tot vineri, studenți și elevi au protestat în fața Ministerului Educației. Ei acuză guvernul că vrea să reducă fondurile pentru burse cu 1,5 miliarde de lei, măsură care ar afecta grav sprijinul educațional pentru tineri.
Sindicatele intră oficial în „stare de alertă”
Pe fondul tensiunilor, Blocul Național Sindical și Cartel Alfa au anunțat că se opun categoric modului în care sunt luate deciziile. BNS a emis un comunicat dur, în care anunță că organizația a intrat oficial în „stare de alertă”:
„BNC al BNS a luat act de prevederile Programului de Guvernare dar mai ales de declarațiile Primului Ministru în ceea ce privește intențiile de modificare a Codului Muncii și a legii dialogului social. Ca urmare, în ședința sa din data de 27 iunie 2025, BNC al BNS a decis intrarea în stare de alertă a organizației, având în vedere impactul major ce l-ar putea avea astfel de modificări legislative asupra angajaților, în special în absența unui dialog social real și a consultării cu partenerii sociali.”
Sindicaliștii susțin că nu resping reformele, dar cer ca ele să fie aplicate corect și generalizat. În același comunicat, BNS transmite:
„BNS susține cu fermitate eliminarea sinecurilor din administrația publică și din companiile de stat. Este un obiectiv legitim și necesar, iar dacă Guvernul României va acționa corect și consecvent în acest sens, vom susține astfel de măsuri, nu doar declarativ, ci printr-un sprijin activ și documentat. Totodată, atragem atenția că acest demers trebuie să fie: Aplicat în mod corect și generalizat, nu selectiv; Însoțit de transparență și responsabilitate; Dublat de respectarea Constituției României, a Tratatului și a tuturor normelor juridice europene și internaționale ratificate de România. Vom sancționa public cu maximă celeritate orice derapaj sau aplicare selectivă a acestor principii.”
Această reacție vine după ce guvernul nu a consultat partenerii sociali înainte de publicarea proiectului pe site-ul Ministerului Muncii. Nici sindicatele, nici societatea civilă nu au fost invitate la consultări oficiale.
Ilie Bolojan a spus clar că pachetul de măsuri va fi discutat în continuare și că în ședințele viitoare se vor aproba și bugetele companiilor din subordinea ministerelor. Fiecare instituție va avea indicatori de performanță clari, iar restructurările vor continua.
Guvernul mai are la dispoziție câteva săptămâni pentru a convinge Comisia Europeană că poate reduce deficitul și în același timp să mențină echilibrul social. Fără avizele necesare, fără sprijinul sindicatelor și cu o societate nemulțumită, drumul nu pare ușor.
Pentru moment, ordonanța a fost amânată. Însă reacțiile de vineri arată că va fi nevoie de mai mult decât simple declarații pentru ca pachetul de austeritate să fie acceptat de toți. Iar modul în care vor fi luate următoarele decizii va conta, poate mai mult ca oricând, în construirea încrederii într-un guvern care și-a propus reforme dure, într-un timp foarte scurt.
