Vanatoru Andreea
Începând cu 1 august 2025, pensionarii care încasează sume lunare mai mari vor fi afectați semnificativ de o nouă măsură fiscală adoptată de autorități. Este vorba despre introducerea obligației de a plăti contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru toate pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.
Pensionarii care vor avea bani mai puțini, începând cu 1 august 2025
Această schimbare va duce la scăderea considerabilă a veniturilor lunare ale celor afectați, în special pentru pensionarii care primesc sume substanțiale, precum cei cu pensii de 6.000 de lei, care vor plăti lunar 10% din diferența peste prag, adică vor pierde în jur de 300 de lei.
Această decizie face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri fiscale implementate de Guvern, menite să echilibreze finanțele publice aflate sub presiune. România se confruntă cu o datorie publică uriașă, care a depășit pragul alarmant de 990 de miliarde de lei, iar deficitul bugetar continuă să fie dificil de controlat. Pentru a evita prăbușirea finanțelor statului, autoritățile sunt obligate să reducă cheltuielile și să găsească surse suplimentare de venit, iar sistemul de pensii a devenit o zonă prioritară pentru astfel de intervenții.
Impactul contribuției la sănătate asupra pensiilor mari
Practic, odată cu aplicarea CASS, pensionarii vor plăti o taxă de 10 lei pentru fiecare 100 de lei încasat peste pragul de 3.000 de lei. Astfel, pentru o pensie de 6.000 de lei, 3.000 de lei sunt scutiți, iar pentru diferența de 3.000 de lei se aplică o contribuție de 10%, ceea ce înseamnă o reținere lunară de 300 de lei. Prin urmare, pensia netă a acestora va scădea la aproximativ 5.700 de lei.
Această nouă taxare nu vine singură, ci se adaugă altor ajustări bugetare dure care au afectat pensionarii în ultimii ani. Un exemplu clar este anularea indexării pensiilor ce trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Deși s-a promis o majorare de aproximativ 12%, pensionarii nu au beneficiat de această creștere, iar veniturile lor au rămas la același nivel, în condițiile în care inflația și costurile de trai au continuat să crească. Astfel, un pensionar care ar fi trebuit să primească un plus de 300-330 de lei lunar a rămas fără această sumă esențială.
Mai mult, există o incertitudine și cu privire la indexarea pensiilor pentru anul 2026, care, conform legii actuale, ar fi trebuit să se realizeze cu o creștere de aproximativ 7%, calculată în funcție de inflație și salariul mediu brut. Pentru un pensionar cu pensia medie, această majorare ar fi adus un supliment de circa 200 de lei lunar. La nivel național, această creștere ar fi implicat un cost de peste 2,2 miliarde de euro pentru întregul an, o sumă pe care Guvernul o consideră greu de susținut în actualul context economic.
Pe lângă aceste cheltuieli, se adaugă și costurile legate de recalculările pensiilor restante sau alte eventuale corecții promise pentru cei dezavantajați de legile anterioare, ceea ce ridică nevoile financiare anuale ale sistemului la peste 2,75 miliarde de euro.
Având în vedere lipsa unor fonduri suficiente și sustenabile, autoritățile au decis să suspende orice majorare viitoare și să impună contribuții suplimentare chiar și pensionarilor care au cotizat o viață întreagă la sistemul de asigurări sociale. Această serie de măsuri restrictive vine să echilibreze un buget aflat în dificultate, dar pune o presiune considerabilă pe pensionarii cu venituri mai mari, care vor vedea o diminuare semnificativă a veniturilor lor lunare.
Pensiile speciale se vor diminua
Premierul afirmă că sistemul actual este nu doar profund inechitabil, ci și dăunător pentru calitatea actului de justiție, deoarece determină ieșirea din sistem a unor profesioniști aflați în plină maturitate profesională.
„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei. Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani. Aceasta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare”, a declarat Bolojan, într-un interviu la Știrile PROTV.
