Ana Sasu
Primele estimări meteorologice pentru iarna 2026-2027 încep să contureze un scenariu complex pentru Europa. Unul dintre principalii factori care ar putea influența vremea în sezonul rece este El Niño, fenomen climatic deja instalat în Oceanul Pacific și care, potrivit celor mai recente informații publicate de Organizația Meteorologică Mondială, urmează să se intensifice considerabil în lunile următoare.
Datele disponibile la începutul lunii septembrie arată că există o probabilitate extrem de ridicată ca El Niño să persiste inclusiv în perioada decembrie 2026-februarie 2027. Mai mult, fenomenul ar putea atinge o intensitate foarte mare spre finalul acestui an.
Pentru Europa, primele simulări sezoniere nu indică însă o iarnă dominată permanent de ger și ninsori. Dimpotrivă, scenariul principal arată temperaturi peste mediile climatologice în numeroase regiuni ale continentului, în contextul unei circulații atmosferice predominant vestice și sud-vestice.
Acest lucru nu exclude episoadele de vreme severă, pătrunderile temporare de aer polar sau ninsorile abundente. Evoluția vortexului polar va fi, de asemenea, urmărită cu atenție, deoarece o eventuală slăbire a acestuia în mijlocul iernii ar putea modifica radical vremea pentru anumite perioade.
El Niño se intensifică înaintea iernii 2026-2027
El Niño este unul dintre cele mai importante fenomene naturale care influențează clima planetei. Acesta apare atunci când apele de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial devin neobișnuit de calde.
La prima vedere, încălzirea apelor Pacificului pare prea îndepărtată pentru a avea legătură cu vremea din Europa. În realitate, modificările produse în Pacific pot schimba circulația atmosferică la nivel planetar.
Se schimbă poziția curenților jet, distribuția zonelor de presiune și traseul sistemelor atmosferice. Efectele pot ajunge astfel la mii de kilometri distanță.
Organizația Meteorologică Mondială a anunțat pe 3 septembrie 2026 că El Niño este deja ferm instalat și că urmează să se intensifice.
Potrivit prognozelor centrelor meteorologice reunite de OMM, probabilitatea ca fenomenul să continue până în februarie 2027 este de aproape 100%. De asemenea, acesta ar putea ajunge la o intensitate foarte ridicată înainte de punctul maxim estimat pentru noiembrie-decembrie.
Estimarea sezonieră pentru perioada septembrie-noiembrie indică o anomalie medie a temperaturii apei în regiunea Niño 3.4 de aproximativ 3,6 grade Celsius. Este un semnal important privind intensitatea fenomenului climatic.
Un El Niño atât de puternic poate modifica regimul precipitațiilor și temperaturilor în numeroase regiuni ale lumii, crescând inclusiv riscul unor fenomene meteorologice extreme.
Cum ar putea fi iarna 2026-2027 în Europa
Primele simulări pentru intervalul decembrie 2026-februarie 2027 conturează o Europă dominată în mare parte de circulația vestică și sud-vestică.
Într-un asemenea scenariu, sistemele atmosferice din Atlantic transportă spre continent mase de aer relativ blânde și încărcate cu umezeală.
Consecința ar putea fi o iarnă cu temperaturi peste mediile climatologice în numeroase regiuni europene, dar și cu precipitații frecvente.
Prognozele sezoniere analizate de Severe Weather Europe indică anomalii pozitive de temperatură pe o mare parte a continentului. Acest tipar este compatibil cu un flux predominant dinspre Atlantic.
Europa Centrală, de Vest și parțial Europa de Sud ar putea avea numeroase perioade în care valorile termice se mențin peste normalul sezonului.
Situația ar putea fi diferită în nordul și nord-estul continentului, unde există în continuare posibilitatea unor episoade mult mai reci.
Trebuie însă subliniat că o prognoză sezonieră nu spune cum va fi vremea într-o anumită zi.
Faptul că media temperaturilor pentru trei luni este estimată peste normal nu exclude apariția unui val puternic de frig în ianuarie sau februarie. Este suficient ca restul sezonului să fie mai cald pentru ca media finală să rămână pozitivă.
Prin urmare, o iarnă mai blândă decât media poate conține câteva episoade autentice de ger și viscol.
Va ninge din decembrie până în februarie?
Ninsorile vor fi posibile în toate cele trei luni ale iernii meteorologice, însă actualele prognoze nu indică faptul că Europa va fi acoperită permanent de zăpadă din decembrie până în februarie.
Diferența este importantă.
Modelele arată precipitații peste normal în mai multe regiuni ale continentului. Totuși, cantitățile mai mari de precipitații nu înseamnă automat mai multă zăpadă.
Pentru ninsoare sunt necesare simultan două elemente: umezeală suficientă și temperaturi suficient de scăzute.
În cazul în care aerul atlantic rămâne prea cald, precipitațiile pot cădea sub formă de ploaie sau lapoviță în zonele joase, chiar în lunile de iarnă.
Această combinație poate duce la un sezon cu multe precipitații, dar cu un strat de zăpadă sub media obișnuită în anumite regiuni.
Primele simulări indică tocmai un astfel de risc pentru o parte importantă a zonelor joase și de altitudine medie din Europa.
Ninsorile consistente sunt mai probabile în nordul și nord-estul continentului, precum și în regiunile montane unde temperaturile rămân suficient de scăzute.
Munții ar putea avea o situație complet diferită
Altitudinea va conta enorm în iarna 2026-2027.
Fluxul atlantic poate aduce cantități importante de umezeală spre continent. Dacă aceasta ajunge în zonele montane suficient de înalte, unde temperaturile se mențin sub pragul de îngheț, precipitațiile pot cădea sub formă de ninsoare.
În cazul Alpilor, primele estimări arată că zonele situate la altitudini de peste aproximativ 1.800-2.000 de metri ar putea avea condiții mult mai favorabile pentru acumularea zăpezii.
Severe Weather Europe estimează că cele mai înalte regiuni din vestul și centrul Alpilor ar putea beneficia de precipitațiile abundente transportate de sistemele atlantice.
În schimb, la altitudini mai reduse situația ar putea deveni problematică dacă temperaturile se mențin prea ridicate.
Unele dintre simulările sezoniere indică un deficit al stratului natural de zăpadă pentru regiuni din Pirinei, Apenini, Balcani și zonele montane din Scoția.
Pentru stațiunile montane, diferențele dintre 1.000 și 2.000 de metri altitudine ar putea deveni foarte importante.
Ce ar putea însemna acest scenariu pentru România
Prognozele sezoniere disponibile în prezent nu pot stabili de pe acum câte episoade de ninsoare va avea România sau dacă Bucureștiul, Moldova, Transilvania ori Oltenia vor avea un Crăciun alb.
Totuși, poziționarea României în sud-estul Europei face ca evoluția circulației atmosferice să fie deosebit de importantă.
Într-un regim predominant vestic sau sud-vestic, țara noastră poate primi perioade cu temperaturi mai ridicate decât mediile normale pentru sezon.
Aerul mai umed poate favoriza precipitațiile, dar forma lor va depinde de temperatură.
În zonele joase, o diferență de numai câteva grade poate transforma un episod care, în trecut, ar fi produs ninsoare într-unul cu ploaie sau lapoviță.
La munte, perspectiva este diferită. Carpații vor păstra un potențial semnificativ pentru ninsoare, în special la altitudini ridicate.
Situația se poate schimba însă rapid dacă Europa Centrală și de Est este traversată de mase de aer rece dinspre nord sau nord-est.
Tocmai asemenea pătrunderi temporare pot genera cele mai importante episoade de iarnă în România, chiar într-un sezon care, privit în ansamblu, este mai cald decât media.
Decembrie ar putea deschide o iarnă dominată de Atlantic
În primele săptămâni ale iernii meteorologice, circulația atlantică ar putea rămâne una dintre caracteristicile dominante.
Zonele depresionare din Atlanticul de Nord pot dirija mase de aer umede spre Europa, în timp ce temperaturile se mențin relativ ridicate pentru această perioadă.
Într-un astfel de context, vestul și centrul continentului pot avea frecvent ploi și episoade cu vânt puternic.
Ninsoarea ar avea șanse mai mari la munte și în nord.
Europa de Est rămâne însă o zonă de tranziție. Aici, influența Atlanticului se poate confrunta periodic cu mase reci dinspre nord-est.
De aceea, chiar dacă semnalul sezonier este unul blând, nu pot fi eliminate episoadele de vreme severă în decembrie.
Ianuarie ar putea aduce una dintre marile necunoscute ale iernii
Una dintre cele mai interesante componente ale prognozei pentru iarna 2026-2027 este legată de vortexul polar.
Vortexul polar reprezintă o circulație atmosferică de mari dimensiuni care se formează în sezonul rece deasupra regiunilor polare.
Atunci când vortexul este puternic și relativ stabil, aerul foarte rece tinde să rămână concentrat spre regiunile nordice.
Când vortexul devine mai slab sau este perturbat, circulația atmosferică se poate modifica, iar masele de aer rece au uneori posibilitatea să coboare spre latitudini mai joase.
Primele semnale discutate de meteorologi indică posibilitatea unei slăbiri a circulației vestice stratosferice spre finalul lunii decembrie și în ianuarie.
Acest lucru nu reprezintă însă o prognoză certă pentru un val de ger în Europa.
Legătura dintre vortexul polar și vremea de la sol este mult mai complicată.
O perturbare a vortexului poate favoriza frigul într-o anumită regiune, în timp ce alte zone ale emisferei nordice rămân neobișnuit de calde.
Ce este încălzirea stratosferică bruscă
Meteorologii vor urmări în timpul iernii și posibilitatea unui episod de încălzire stratosferică bruscă, fenomen cunoscut prin abrevierea SSW – Sudden Stratospheric Warming.
În timpul unui asemenea episod, temperaturile din stratosfera polară pot crește dramatic într-un interval foarte scurt.
În anumite cazuri, circulația vortexului polar este puternic slăbită sau chiar fragmentată.
Efectele pot ajunge ulterior și la nivelurile mai joase ale atmosferei, modificând traseul curenților jet și favorizând pătrunderi de aer arctic sau continental spre Europa, America de Nord ori Asia.
Important este că un asemenea eveniment nu poate fi anticipat cu precizie de la începutul lunii septembrie.
Prognozele pe termen lung pot doar identifica anumite condiții favorabile.
Momentul apariției unui eventual SSW și efectele sale concrete asupra Europei devin mai clare abia mult mai aproape de producerea fenomenului.
Prin urmare, orice afirmație potrivit căreia un vortex polar slab va aduce automat ger sever în România în ianuarie trebuie privită cu prudență.
Februarie poate păstra potențial pentru episoade de iarnă
El Niño este prognozat să persiste cu o probabilitate de aproape 100% până la finalul iernii meteorologice, adică până în februarie 2027.
Acest lucru înseamnă că influența sa asupra circulației atmosferice poate continua pe tot parcursul sezonului.
Modelele sezoniere sugerează că fluxul atlantic ar putea rămâne important și în partea a doua a iernii.
Totuși, februarie este suficient de îndepărtat încât detaliile să fie extrem de incerte.
Un vortex polar perturbat sau schimbarea configurației zonelor de presiune poate crea perioade cu circulație nordică ori nord-estică.
Asemenea episoade pot produce temperaturi foarte scăzute și ninsori chiar spre sfârșitul iernii.
Din acest motiv, un sezon cu temperaturi medii peste normal nu trebuie confundat cu dispariția iernii.
De ce prognozele sezoniere se pot schimba
Previziunile pentru iarna 2026-2027 trebuie privite ca scenarii probabilistice, nu ca o prognoză meteo obișnuită.
Meteorologii pot estima cu destul de multe luni înainte tendința generală a temperaturilor, precipitațiilor și presiunii atmosferice.
Nu pot spune însă dacă va ninge într-un anumit oraș pe 24 decembrie sau dacă România va avea ger la jumătatea lunii ianuarie.
Aceste detalii depind de factori atmosferici care devin predictibili abia pe intervale mult mai scurte.
În plus, Europa este una dintre regiunile în care efectele El Niño sunt mai puțin directe decât în alte zone ale lumii.
Influența Pacificului se combină cu starea Atlanticului, vortexul polar, Oscilația Nord-Atlantică, stratul de zăpadă continental și numeroși alți factori.
Din acest motiv, actualele prognoze vor fi actualizate permanent în lunile septembrie, octombrie și noiembrie.
El Niño ar putea avea efecte importante în întreaga lume
Europa reprezintă doar o parte a tabloului global.
Un El Niño foarte puternic poate schimba semnificativ distribuția ploilor și temperaturilor pe mai multe continente.
OMM avertizează că un eveniment foarte intens poate amplifica riscul de secetă în unele regiuni și de precipitații extreme sau inundații în altele. De asemenea, poate contribui la perioade cu temperaturi neobișnuit de ridicate.
În America de Nord, semnalul sezonier este diferit față de cel european.
Modelele indică o posibilă separare mai pronunțată între regiunile nordice și cele sudice, caracteristică episoadelor puternice de El Niño.
Pentru Europa, cele două mari sisteme sezoniere analizate în prezent – ECMWF și ansamblurile multimodel – conturează un semnal asemănător: temperaturi peste normal pentru o parte importantă a continentului și un regim mai umed în numeroase regiuni.
Iarna 2026-2027 poate avea perioade complet diferite de la o lună la alta
Cea mai importantă caracteristică a sezonului rece care se conturează este variabilitatea.
Europa poate trece rapid de la perioade blânde, dominate de Atlantic, la intervale scurte cu aer rece din nord.
Într-o săptămână, anumite regiuni pot avea temperaturi de primăvară și ploaie, iar câteva zile mai târziu pot apărea ninsoarea și înghețul.
Un asemenea comportament nu ar contrazice prognoza unei ierni mai calde decât media.
Valorile sezoniere reprezintă media tuturor acestor oscilații.
În prezent, semnalul dominant pentru Europa rămâne cel al unei ierni relativ blânde și umede, cu un potențial mai redus pentru zăpadă persistentă în zonele joase și condiții mai bune pentru ninsoare în nord și la altitudini mari.
În același timp, posibila evoluție a vortexului polar păstrează deschis scenariul unor episoade de frig puternic în mijlocul sau în partea a doua a sezonului.
Pentru România, răspunsul la întrebarea dacă iarna 2026-2027 va aduce zăpadă abundentă va deveni mult mai clar odată cu apropierea lunilor noiembrie și decembrie, când modelele meteorologice vor putea oferi estimări mai precise asupra circulației atmosferice din Europa.
Sursa foto: Arhivă
