Filip George
În ședința de miercuri, Banca Națională a României (BNR) a actualizat cotațiile oficiale ale monedelor pe piața valutară, iar rezultatele au arătat o depreciere a leului față de principalele valute de referință.
Probleme pe piața valutară din România. La cât a ajuns Euro
Cursul euro a fost stabilit la 5,0538 lei, în creștere cu 0,16 bani (echivalentul a +0,03%) față de marți, când era de 5,0522 lei.
În paralel, dolarul american s-a apreciat la 4,3571 lei (+0,7 bani, adică +0,16%), de la 4,3501 lei, cât fusese ziua precedentă. Totodată, leul s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, care a fost cotat la 5,3999 lei, în creștere cu 2,86 bani (+0,53%) față de nivelul de 5,3713 lei din ședința anterioară. Aurul a fost, de asemenea, mai scump, prețul unui gram ajungând la 465,6019 lei, comparativ cu 464,3232 lei cu o zi înainte.
1. Tendința de aversiune la risc
Pe piețele internaționale, investitorii se orientează către valute considerate „sigure” precum dolarul, euro sau francul elvețian. În astfel de momente, valutele emergente — inclusiv leul — sunt adesea vândute, ceea ce reduce cererea și valorează leul pe plan local.
2. Contextul macroeconomic intern
În România, evoluția macroeconomică, numărul inflației sau indicatorii de producție industrială pot influența cererea pentru lei. Datele recente arată o inflație moderată, dar persistentă, ceea ce îndepărtează posibilitatea unei relaxări rapide a politicii monetare. Astfel, leul se confruntă cu presiuni pe termen scurt.
3. Politica BNR
Deși Banca Națională are rolul de a asigura stabilitatea valutară, deciziile de politică monetară — cum ar fi nivelul dobânzii de referință — sunt cruciale. Dacă există semnale că BNR nu va reduce dobânzile sau că va interveni doar marginal, leul poate suferi depreciere. În prezent, rata dobânzii de politică monetară este încă destul de ridicată, fără semne de modificare imediată.
4. Fluxurile comerciale și balancele comerciale
Importurile și exporturile au impact direct asupra cererii de valută. O creștere a importurilor, fără un echilibru proporțional al exporturilor, creează presiune asupra leului. Datele recente par să indice o tendință de deficit comercial moderat, ceea ce implică o cerere sporită de euro și dolari pentru plata bunurilor.
Evoluția comparativă cu valutele de referință
Euro: depreciere marginală, dar semnificativă
La 5,0538 lei, euro atinge un nou nivel maxim în ultimele săptămâni. Chiar dacă creșterea de +0,16 bani poate părea neînsemnată, impactul se resimte în compensațiile salariale, în achizițiile de bunuri din afara țării sau în contractele comerciale.
Pe termen lung, leul se află într-o zonă de volatilitate ușoară. În această primăvară, cursul euro a oscilat între 5,04 și 5,06 lei, fiind influențat de declarațiile politice interne și rapoartele financiare locale.
Dolarul american: creștere rapidă
Dolarul a ajuns la 4,3571 lei, după un avans de +16 bani. Spre deosebire de euro, dolarul beneficiază de poziția dominantă pe piețele globale, ceea ce donează reziliență și o apreciere lentă constantă. România importă tehnologie, echipamente și materii prime în dolari, iar inflația globală și ciclul economic american stimulează cererea.
Un dolar mai puternic înseamnă costuri mai ridicate pentru importuri și presiuni asupra firmelor cu datorii în USD. Totodată, cei care plătesc angajați sau furnizori externi în dolari resimt imediat diferența.
Francul elvețian: stabilitate și siguranță
Francul s-a apreciat cu +2,86 bani la 5,3999 lei. Acesta este adesea atacat ca monedă refugiu, la fel ca dolarul și euro. Volatilitatea lui ridicată indică faptul că, în perioade de tensiune, banii migrează spre valutele percepute ca sigure.
În România, împrumuturile în CHF folosite în trecut pentru creditele ipotecare reprezintă încă un factor sensibil la curs. O apreciere puternică a francului ridică rata lunară a acestor credite.
Aur: prețuri în creștere
Gramajul de aur s-a scumpit la 465,6019 lei, după o creștere de +1,28 lei. Aurul este, la nivel global, considerat un activ de refugiu și o protecție împotriva inflației. Cursul ridicat arată că investitorii caută mijloace de a-și păstra puterea de cumpărare în fața unor posibile turbulențe financiare.
