Vanatoru Andreea
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus ca România și Bulgaria, împreună cu alte state membre NATO, să joace un rol activ în monitorizarea unei eventuale încetări a focului în Marea Neagră. Inițiativa sa vine în contextul tensiunilor continue din regiune și a nevoii de a asigura stabilitatea și securitatea rutelor maritime esențiale pentru comerțul global.
Volodimir Zelenski: „Pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”
În cadrul unei conferințe de presă, Zelenski a subliniat importanța unei prezențe internaționale puternice în Marea Neagră pentru a descuraja agresiunea și a preveni noi escaladări. El a menționat că statele NATO cu ieșire la Marea Neagră, inclusiv România și Bulgaria, ar putea contribui semnificativ la monitorizarea respectării unui eventual acord de încetare a focului, notează eurointegration.
„SUA pot monitoriza acest lucru (N.r. – armistiţiul din Marea Neagră), britanicii pot, francezii pot. O pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a subliniat Zelenski, liderul Ucrainei.
O inițiativă cu implicații strategice
Propunerea lui Zelenski vine într-un moment în care NATO își consolidează prezența în regiunea Mării Negre, având în vedere provocările de securitate din zonă. Monitorizarea încetării focului ar putea implica patrule navale comune, utilizarea dronelor de supraveghere și schimbul de informații între țările implicate.
Experții în securitate consideră că un astfel de mecanism ar putea contribui la reducerea riscurilor și la descurajarea unor posibile încălcări ale unui eventual acord de pace. Totuși, succesul unei astfel de inițiative depinde de acordul tuturor părților implicate și de sprijinul aliaților NATO.
Într-o regiune marcată de incertitudine, implicarea României și Bulgariei într-o misiune de monitorizare ar putea reprezenta un pas important către stabilitatea pe termen lung a Mării Negre.
Ce spune Ilie Bolojan, președintele interimar al României
Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va face parte din grupul de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră. „O zonă sigură în această regiune este esențială pentru comerț și dezvoltare”, a subliniat Bolojan.
El a făcut referire la hotărârile adoptate de cei 31 de lideri prezenți la reuniune, care au salutat implicarea Ucrainei în negocierile de pace, dar au remarcat că Rusia nu își respectă angajamentele. Ca urmare, s-a decis ca statele UE și NATO să continue sprijinul pentru Kiev și să întărească flancul estic al Alianței.
„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru că portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.
Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan, scrie DIGI24.
Zelenski îi pune condiții lui Donald Trump, președintele SUA
Cea mai recentă propunere a Statelor Unite ar impune Ucrainei să transfere către Washington toate profiturile provenite dintr-un fond care gestionează resursele naturale ale țării, până la achitarea completă a ajutorului militar american acordat pe durata conflictului, inclusiv dobânzile aferente, conform unui rezumat obținut de Reuters.
Preşedintele Zelenski, care a subliniat de mai multe ori importanța menținerii unor relații solide cu administrația americană, a lăsat să se înţeleagă că Ucraina nu consideră necesar să ramburseze asistenţa oferită în trecut, făcând aluzie la acest aspect în cadrul unei declarații recente.
În contextul în care Ucraina se află într-o perioadă extrem de delicată din punct de vedere geopolitic, iar relațiile cu marile puteri sunt esențiale pentru stabilitatea țării, Zelenski a insistat asupra importanței de a menține o politică externă liber aleasă, fără a fi influențată de presiuni externe. Așadar, Ucraina nu va semna un acord cu condiții care ar subordona politica sa de securitate sau ar legăna viitorul său european de acorduri comerciale sau de resurse naturale.
„Nu vom accepta datorii, aşa cum am mai spus. Acestea sunt lucruri absolut clare pentru mine. Cel puţin atunci când vorbim despre trecut”, a declarat preşedintele ucrainean, citat de Ukrainskaia Pravda. În acelaşi timp, el a precizat că Ucraina este pregătită să ramburseze Statelor Unite asistenţa viitoare, dacă administraţia Trump o oferă.
