Georgescu Dragos
În situațiile în care România se confruntă cu tragedii de amploare — explozii, accidente colective, incendii sau cutremure — autoritățile declanșează o serie de protocoale de intervenție menite să salveze cât mai multe vieți. Pe teren, pompierii și echipajele medicale acționează sub Planul Roșu de intervenție, iar în spitale, se activează Planul Alb – sistemul medical de alertă totală, gândit pentru momentele în care fiecare secundă contează.
Ce este Planul Alb și cum se activează
Planul Alb reprezintă un mecanism-cheie al sistemului sanitar românesc, o verigă esențială în lanțul intervențiilor de urgență, prin care toate spitalele se mobilizează simultan pentru a face față unui număr mare de victime. Deși puțini români au auzit de el până în ultimele luni, acest plan a fost pus în aplicare de mai multe ori în ultimii ani, inclusiv în cazul tragediilor provocate de explozii sau accidente grave.
Cum a apărut Planul Alb și care este scopul său
Planul Alb are la bază o concepție europeană a gestionării situațiilor de urgență medicală. Modelul provine din sistemele sanitare din Franța, Italia și Germania, unde acest tip de protocol este implementat de zeci de ani. Scopul său este simplu, dar vital: asigurarea continuității îngrijirilor medicale în condiții excepționale, atunci când resursele obișnuite ale unui spital nu mai sunt suficiente.
În România, Planul Alb este reglementat prin ordine ale Ministerului Sănătății și este integrat în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Activarea lui presupune trecerea spitalelor în regim de alertă maximă, cu mobilizarea tuturor cadrelor medicale, suplimentarea paturilor de spital, reorganizarea secțiilor și prioritizarea cazurilor în funcție de gravitate.
Pe scurt, Planul Alb este echivalentul stării de război pentru spitale. În momentul în care este activat, toate instituțiile medicale intră într-o stare de funcționare specială, în care orice resursă disponibilă – oameni, echipamente, medicamente – este folosită pentru salvarea victimelor.
Când se activează Planul Alb
Planul Alb este activat în situații excepționale, atunci când se anticipează un număr mare de victime sau când spitalele sunt confruntate cu o presiune deosebită asupra capacității de primire. Exemple de astfel de cazuri includ:
Explozia unui bloc sau a unei fabrici, cum a fost cea din Sectorul 5, unde mai multe persoane au fost grav rănite.
Accidente rutiere sau feroviare colective, cu zeci de victime simultan.
Incendii de amploare, cum au fost tragediile de la Colectiv sau Crevedia.
Cutremure sau alte dezastre naturale.
Epidemii sau urgențe sanitare majore, cum s-a întâmplat în perioada pandemiei COVID-19.
De regulă, activarea Planului Alb se face în paralel cu Planul Roșu, care se aplică pe teren, la locul incidentului. Dacă Planul Roșu este coordonat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Planul Alb este coordonat de Ministerul Sănătății, prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) și al Administrației Spitalelor.
Cum se activează și cine dă ordinul
Decizia de activare a Planului Alb este luată de Ministerul Sănătății, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, atunci când situația o impune. În practică, atunci când ISU transmite că sunt multiple victime, Ministerul informează toate unitățile medicale din zonă și trece la stadiul de alertă.
Ordinea este clară:
ISU și DSU gestionează intervenția în teren, identificând și triând victimele.
Ministerul Sănătății transmite spitalelor ordinul de activare a Planului Alb.
Spitalele din zonă trec la organizarea internă pentru primirea simultană a pacienților.
DSP-ul județean (sau al Capitalei) coordonează logistic fluxul între spitale, astfel încât niciuna dintre unități să nu fie copleșită.
Astfel, în doar câteva minute, spitalele își schimbă complet modul de funcționare, trecând de la regimul normal la cel de urgență colectivă.
Ce presupune activarea Planului Alb în spitale
În momentul în care Planul Alb este activat, spitalele din zona afectată aplică o serie de măsuri stricte, menite să maximizeze capacitatea de răspuns.
Mobilizarea completă a personalului medical
Toți medicii, asistentele și infirmierii sunt chemați de urgență la serviciu, inclusiv cei aflați în timpul liber.
Echipele medicale sunt reorganizate în ture suplimentare pentru a acoperi toate secțiile critice.
Reorganizarea secțiilor și prioritizarea cazurilor
Secțiile de urgență și ATI devin prioritare.
Paturile de spital sunt redistribuite, iar pacienții stabili pot fi externați pentru a face loc celor în stare gravă.
Blocurile operatorii sunt pregătite pentru intervenții simultane.
Triajul medical rapid
Victimele sunt evaluate imediat ce ajung la spital, iar cazurile cele mai grave sunt tratate cu prioritate.
Personalul medical aplică principiul triajului, care presupune clasificarea pacienților în funcție de gravitatea leziunilor și de șansele de supraviețuire.
Asigurarea stocurilor de materiale și sânge
Se suplimentează rezervele de sânge, oxigen, medicamente și materiale sanitare.
Banca de sânge este alertată, iar donatorii pot fi chemați urgent.
Comunicare permanentă între spitale și autorități
Fiecare spital raportează periodic numărul de victime, disponibilitatea paturilor și necesarul de resurse.
Coordonarea este făcută centralizat, pentru a evita blocajele.
Diferența dintre Planul Roșu și Planul Alb
Deși sunt deseori menționate împreună, Planul Roșu și Planul Alb au roluri diferite, dar complementare.
Planul Roșu este aplicat în teren, la locul accidentului. El implică mobilizarea pompierilor, medicilor SMURD, echipajelor de descarcerare și a poliției. Scopul său este salvarea victimelor și transportul rapid către spitale.
Planul Alb, în schimb, este activat în spitale, după ce Planul Roșu este deja în funcțiune. El asigură ca sistemul medical să poată primi simultan un număr mare de pacienți.
Cu alte cuvinte, Planul Roșu acționează „pe teren”, iar Planul Alb acționează „în spital”. Cele două funcționează sincron, sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
Exemple recente de activare a Planului Alb
Planul Alb a fost activat de mai multe ori în ultimii ani în România, în contextul unor tragedii care au pus la încercare sistemul medical.
Explozia din Crevedia (2023) – a fost unul dintre cele mai dramatice cazuri recente. Zeci de persoane, inclusiv pompieri, au fost rănite în urma unei explozii la o stație GPL. Planul Alb a fost activat pentru toate spitalele din București, iar victimele au fost distribuite între Spitalul Floreasca, Spitalul Bagdasar-Arseni și Spitalul Universitar.
Incendiul de la Colectiv (2015) – tragedia care a marcat profund România a dus la activarea Planului Alb pentru toate spitalele din Capitală. Medicii au fost chemați de acasă, secțiile ATI s-au umplut în câteva ore, iar spitalele din străinătate au fost ulterior implicate pentru transferul victimelor.
Cutremurele și accidentele majore de transport – de fiecare dată când se înregistrează zeci de victime simultan, Planul Alb este instrumentul prin care spitalele își reorganizează activitatea.
Cine coordonează și cum se revine la normal
După activarea Planului Alb, fiecare spital desemnează un coordonator de criză, de regulă un director medical sau un medic-șef de urgență. Acesta gestionează resursele interne și comunică direct cu autoritățile.
Planul rămâne activ până când situația este complet sub control, iar fluxul de pacienți revine la normal. În momentul în care toate victimele au fost tratate sau transferate, se trece la etapa de revenire:
se face o analiză detaliată a intervenției,
se evaluează timpii de răspuns,
se identifică deficiențele și se formulează recomandări pentru viitor.
Această analiză post-intervenție este obligatorie și are rolul de a îmbunătăți reacția sistemului medical în cazuri similare.
Importanța Planului Alb pentru sistemul medical românesc
Planul Alb este un instrument esențial pentru menținerea capacității de reacție a sistemului sanitar. În absența lui, spitalele ar fi copleșite în câteva minute în cazul unui dezastru cu multiple victime.
Prin mobilizarea coordonată a tuturor unităților medicale, Planul Alb asigură:
continuitatea îngrijirilor,
distribuirea echitabilă a pacienților,
coerența intervenției medicale,
utilizarea eficientă a resurselor.
Este, practic, o „plasă de siguranță” care permite sistemului sanitar să funcționeze chiar și în cele mai dificile momente.
Lecțiile trecutului: prevenție și reacție rapidă
Tragediile din ultimii ani au arătat că România are nevoie de protocoale clare și de coordonare eficientă între instituții. Activarea Planului Alb este un exemplu de reacție organizată, dar și o dovadă a faptului că fiecare clipă contează în salvarea vieților.
De la Colectiv până la Crevedia, sistemul medical a fost nevoit să se adapteze și să învețe din fiecare dezastru. Iar Planul Alb a devenit un mecanism indispensabil pentru a evita haosul și pentru a transforma reacția într-o strategie.
O măsură de siguranță, dar și un test de solidaritate
Dincolo de aspectul tehnic, Planul Alb reprezintă și o dovadă a solidarității în momente de criză. Atunci când este activat, medici din toate specialitățile, asistenți, brancardieri și voluntari lucrează cot la cot, adesea fără pauză, pentru a salva vieți.
„În astfel de momente, nu mai contează programul sau specializarea. Contează doar să fim acolo, să facem tot ce putem pentru oameni”, spunea un medic urgentist după tragedia din Crevedia.
Acesta este, poate, cel mai important sens al Planului Alb: un apel la umanitate, disciplină și coordonare, într-un sistem care, deși pus la grea încercare, dovedește că poate funcționa atunci când este condus cu profesionalism.
