Georgescu Dragos
Declarația vine la scurt timp după ce Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din România, a avertizat public cu privire la o campanie de dezinformare cu origini rusești, care s-ar fi desfășurat în mediul online, în special pe platforma Telegram, în perioada premergătoare celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Reacția halucinantă a Rusiei după ce Nicușor Dan a fost ales președintele României
În postarea sa de duminică, Maria Zaharova a făcut referire directă la afirmațiile părții române, ironizând tonul și gravitatea acuzațiilor: „MAE român: «au fost constatate semne de interferență rusă în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale»”, a scris oficialul rus pe Telegram, folosind ghilimelele pentru a sublinia, aparent, caracterul lipsit de fundament al afirmațiilor.
Reacția nu este una izolată, ci se înscrie în linia constantă a diplomației ruse, care neagă sistematic orice implicare în procesele electorale din alte state, în pofida numeroaselor acuzații venite în ultimii ani din partea unor țări europene, dar și din partea SUA. Moscova a negat întotdeauna că ar desfășura operațiuni de influență în alegerile altor state, deși investigații jurnalistice și rapoarte oficiale din Occident indică adesea contrariul.
„În primul rând, aș cere ca acestea să nu fie numite alegeri. În primul rând, aș cere ca acestea să nu fie numite alegeri”, a spus Zaharova.
Acuzațiile părții române au fost lansate duminică, într-un moment de maximă atenție politică, odată cu desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României. Într-o postare publicată pe contul oficial de X (fost Twitter) al Ministerului Afacerilor Externe, purtătorul de cuvânt Andrei Țărnea a atras atenția asupra unei campanii de dezinformare care ar purta „semnele distinctive” ale unei interferențe ruse.
„În timpul alegerilor prezidențiale din România, încă o dată vedem semnele distinctive ale interferenței rusești. O campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de social media are scopul de a influența procesul electoral. Acest lucru era de așteptat, iar autoritățile române au dezmințit știrile false”, a scris Andrei Țărnea în mesajul său.
Tonul comunicării a fost unul ferm și precaut, subliniind că autoritățile române au fost în alertă și au contracarat conținutul fals. Deși nu s-au oferit detalii precise despre natura campaniei, platformele menționate și modul de operare indică o strategie familiară, cunoscută în contextul altor procese electorale din regiune.
O strategie recurentă a Federației Ruse?
Specialiștii în securitate cibernetică și analiștii politici susțin de ani buni că Rusia folosește propaganda digitală și campaniile de dezinformare ca instrumente de influență geopolitică. România, fiind o țară aflată la granița estică a Uniunii Europene și un membru activ al NATO, devine un obiectiv sensibil pentru asemenea strategii. Cu atât mai mult în perioade electorale, când vulnerabilitățile sistemului democratic sunt mai ușor de exploatat.
Platforma Telegram a fost adesea asociată cu diseminarea de informații false, mai ales în contexte în care moderația conținutului este redusă, iar sursele sunt greu de verificat. Experții români în securitate informațională au avertizat în repetate rânduri asupra pericolului reprezentat de canale anonime care promovează narațiuni radicale, anti-occidentale sau anti-sistem.
În acest context, reacția MAE român nu este una surprinzătoare, ci reflectă o preocupare reală pentru protejarea procesului electoral și a legitimității alegerilor. Mesajul transmis de Andrei Țărnea a avut, în mod clar, și un rol preventiv: acela de a sensibiliza opinia publică în fața manipulării informaționale.
Maria Zaharova, cunoscută pentru stilul său acid și uneori sarcastic în comunicările oficiale, nu a oferit o dezmințire detaliată, ci a limitat reacția la o replică ironică, care s-a dorit a fi suficient de clară pentru a submina credibilitatea acuzațiilor. Aceasta este o tehnică frecvent folosită de diplomația rusă, care preferă minimalizarea și ridiculizarea acuzațiilor în locul unor contraargumente detaliate.
De altfel, în multe alte cazuri din trecut – de la alegerile din SUA din 2016 până la scrutinurile din Franța sau Germania – autoritățile ruse au procedat similar: au negat orice implicare, au acuzat „isteria occidentală” și au susținut că Rusia este folosită ca pretext pentru eșecurile interne ale anumitor guverne sau candidați.
Chiar dacă Rusia respinge acuzațiile, în România există de mai multă vreme preocupări privind influența Kremlinului în spațiul digital. Studiile realizate de ONG-uri și institute de cercetare precum GlobalFocus sau Expert Forum au documentat rețele de influență care promovează narațiuni anti-UE, anti-NATO și pro-Kremlin. Aceste rețele operează atât pe Telegram, cât și pe Facebook, YouTube sau site-uri obscure de „analiză geopolitică”.
Mai mult, în anii recenți, s-a remarcat o sofisticare a metodelor de influență: conținutul este localizat, adaptat limbii și sensibilităților publicului țintă, iar mesajele sunt ambalate în formate atractive, de la meme-uri la videoclipuri cu influenceri.
În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, este firesc ca autoritățile române să manifeste o vigilență sporită. Chiar și o simplă campanie de dezinformare, dacă este lăsată necontracarată, poate avea efecte semnificative asupra opiniei publice și poate alimenta neîncrederea în instituții.
