Georgescu Dragos
Tensiunile dintre România și Rusia au atins un nou nivel în această săptămână, după ce Kremlinul a respins categoric acuzațiile formulate de procurorul general al României, Alex Florența, potrivit cărora Moscova ar fi orchestrat o campanie online de amploare menită să influențeze rezultatele alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Potrivit anchetatorilor, operațiunea ar fi vizat direct sprijinirea lui Călin Georgescu, politician cunoscut pentru discursurile sale cu tentă pro-rusă și pentru poziționările controversate în raport cu partenerii occidentali ai României.
Reacția virulentă venită de la Kremlin după ce procurorul general al României a prezentat dovezi prin care Rusia l-ar fi ajutat pe Călin Georgescu la alegerile din 2024
Declarațiile oficialilor români au fost întâmpinate cu o reacție fermă din partea Kremlinului. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a calificat acuzațiile drept „nefondate și absurde”, comparând situația cu precedentul american. „Nu, nu este adevărat. Să ne amintim cum Washingtonul acuza Rusia de ingerință în alegeri și tentative de destabilizare, iar apoi au recunoscut că nu era adevărat. În cazul României este aceeași situație”, a declarat Peskov, citat de agenția RBC și de publicația Point.md.
Marți, procurorul general al României a prezentat public detalii din ancheta desfășurată de Parchetul General, subliniind gravitatea fără precedent a cazului. Într-o conferință de presă și, ulterior, într-un interviu exclusiv pentru Antena3 CNN, Alex Florența a explicat că operațiunea identificată de anchetatori reprezintă „cea mai serioasă tentativă de destabilizare politică și socială a României din ultimii 35 de ani”.
Potrivit acestuia, încă din 2022, Moscova ar fi pus în mișcare o veritabilă „operațiune hibridă” împotriva României, cu scopul de a crea confuzie, de a răspândi informații false și de a submina încrederea populației în instituțiile democratice. „Datele pe care le avem arată că patru companii cu legături rusești au gestionat o rețea formată din peste 20.000 de boți și aproximativ 2.000 de conturi false pe Facebook, platformă interzisă oficial în Rusia, dar folosită intens în afara granițelor sale pentru a manipula spațiul public. Conținutul creat de această rețea a ajuns la mai bine de 1,3 milioane de utilizatori români”, a precizat procurorul general.
Ancheta mai relevă că rețeaua de conturi false distribua mesaje generate cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și articole provenite de pe site-uri care imitau designul și limbajul publicațiilor oficiale sau al instituțiilor de stat. În acest fel, știrile false erau prezentate ca informații credibile, iar impactul asupra opiniei publice a fost unul semnificativ. „Evident, candidatul independent care a avut cel mai mult de câștigat din această campanie a fost Călin Georgescu”, a concluzionat Florența.
Călin Georgescu și ascensiunea sa politică
Numele lui Călin Georgescu nu este unul nou pe scena publică din România. Cunoscut pentru pozițiile sale critice față de Uniunea Europeană și pentru discursul pro-rus, el a intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 ca independent. Spre surprinderea multora, a reușit să obțină un scor impresionant de 22,95% în primul tur, plasându-se mult mai sus decât indicau sondajele preelectorale.
Rezultatul a stârnit numeroase controverse, iar Curtea Constituțională a decis ulterior anularea primului tur, invocând „nereguli evidente”. Georgescu a fost exclus din cursa pentru alegerile repetate și, în același timp, pus sub acuzare în șase dosare penale, printre care și cel care vizează „fapte îndreptate împotriva ordinii constituționale”.
Pentru mulți observatori, ascensiunea sa rapidă a fost suspectă. Într-o perioadă în care partidele tradiționale se confruntau cu probleme de credibilitate, mesajele lui Georgescu, axate pe naționalism și pe retorica antioccidentală, au prins la o parte din electorat. Totuși, succesul neașteptat a ridicat întrebări despre proveniența resurselor de campanie și despre mecanismele prin care discursul său a ajuns la milioane de români într-un timp atât de scurt.
Gravitatea cazului și lipsa jurisprudenței
În interviul acordat marți seara, Alex Florența a subliniat că dosarul lui Călin Georgescu este „cel mai grav din ultimii 35 de ani”, o referire clară la perioada postdecembristă a României. Procurorul a recunoscut că sistemul judiciar românesc se confruntă cu o provocare majoră, deoarece nu există precedente de asemenea amploare. „Anchetatorii nu au jurisprudența necesară pentru a trata un caz de ingerință externă de o asemenea dimensiune. Totul este fără precedent, iar consecințele asupra democrației românești pot fi dramatice dacă nu acționăm ferm”, a afirmat acesta.
Declarațiile vin într-un context geopolitic complicat, în care războiul din Ucraina și tensiunile dintre Rusia și Uniunea Europeană au transformat Europa Centrală și de Est într-un spațiu extrem de vulnerabil la acțiuni de tip hibrid. România, ca membru NATO și UE, se află pe linia întâi a acestui război informațional, iar cazul Georgescu pare să fie un exemplu concret al modului în care astfel de operațiuni pot afecta direct procesele democratice.
Strategiile Moscovei și răspunsul Kremlinului
Respingerea categorică a acuzațiilor de către Kremlin nu a surprins pe nimeni. Rusia a negat constant orice implicare în alegerile altor state, fie că a fost vorba despre Statele Unite, Franța sau Germania. Răspunsul oferit de Dmitri Peskov urmează același tipar: minimalizarea acuzațiilor, compararea situației cu precedentele din alte țări și punerea sub semnul întrebării a credibilității acuzațiilor.
Totuși, pentru autoritățile române, datele prezentate par să fie solide. Conexiunile dintre companiile rusești și rețeaua de boți activă pe Facebook, impactul semnificativ asupra unui segment important al electoratului și coincidența cu ascensiunea lui Georgescu reprezintă indicii puternice că România a fost ținta unei campanii concertate.
Cazul Georgescu deschide o discuție amplă despre vulnerabilitatea democrațiilor în fața campaniilor de dezinformare și despre rolul rețelelor sociale în propagarea mesajelor manipulative. Faptul că milioane de oameni pot fi influențați de știri false, generate de inteligența artificială și distribuite prin conturi false, reprezintă o provocare uriașă pentru orice stat.
În România, unde încrederea în instituții este deja fragilă, efectele unei astfel de operațiuni pot fi devastatoare. Alegătorii pot fi manipulați să voteze pe baza unor informații distorsionate, ceea ce subminează însăși esența procesului democratic.
Ceea ce face ca acest caz să fie și mai îngrijorător este precedentul pe care îl creează. Dacă se confirmă că alegerile din noiembrie 2024 au fost manipulate din exterior, atunci România trebuie să își regândească complet strategiile de apărare cibernetică și de protecție a proceselor electorale. În plus, cazul poate deveni un punct de referință la nivel european, demonstrând că războiul informațional purtat de Rusia nu este doar o amenințare teoretică, ci o realitate care afectează concret statele membre ale Uniunii Europene.
