Dacă la bloc știm deja că există o mulțime de reguli stricte, având în vedere că locuiești în aceeași clădire cu un număr mare de persoane, dar se pare că și la casă există restricții. Dacă ai ghinionul de niște vecinii foarte stricți, trebuie să te aștepți la orice, chiar și la plângeri fără rost. Totuși, regulile de construcție sunt foarte clare și legea le impune.
Ce spune legea despre gardul dintre vecini
Gardul dintre vecini a fost dintodeauna o problemă mare la români, pentru care mulți chiar ajung în instanță, pentru că nu reușesc să se înțeleagă și au multe nemulțumiri în acest sens. Legea este, însă, clară în ceea ce privește gardul dintre două curți, care trebuie să respecte niște limite exacte, astfel încât să nu provoace nemulțumiri.
O problemă este legată strict de înălțimea gardului, pe care mulți o consideră o formă de spionaj dacă este prea mică. Se pare, însă, că nu orice proprietate trebuie împrejmuită de gard, dar cele pe care alegi să le închizi trebuie să se încadreze în standarde. Mai exact, un gard nu poate fi mai înalt de 2 metri decât dacă regulamentele de urbanism indică condiții derogatorii. În calcul se pune și coama zidului.
„Astfel, înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Astfel, un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, arată Art. 662 alin. 2 Cod Civil- (2).
Cine trebuie să facă gardul dintre vecini
Rămâne o dilemă în ceea ce privește gardul dintre vecini, de care puțini știu cine sunt responsabilii. O mulțime de locuitori ajung chiar în instanță din cauza acestei probleme și află adevărul abia după ce trec printr-un proces dificil, de durată.
Astfel, potrivit legii, „proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”. Cele două părți trebuie să cadă de comun acord și să suporte cheltuielile în mod egal.
Trebuie precizat că nimeni nu poate începe o astfel de acțiune de reînlocuire, spre exemplu, a unui gard, dacă unul dintre vecini nu este de acord și susține, prin absurd, că nu dispune de banii necesari.