Mirela Loșniță
Restructurările din sectorul bugetar sunt în plină desfășurare în 2026, după ce Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care prevede reducerea personalului din administrația publică centrală și locală. Măsura are ca obiectiv diminuarea cheltuielilor salariale și stabilizarea finanțelor publice, în contextul presiunilor bugetare din acest an.
Restructurări în sectorul bugetar 2026
În total, peste 45.000 de posturi de la stat urmează să fie eliminate, iar aproximativ 20.000 de angajați din ministere ar putea fi afectați de concedieri. Pe 24 februarie 2026, Executivul a aprobat reforma administrației publice, un pachet amplu de măsuri care include reducerea aparatului bugetar. Aplicarea este etapizată, în prima parte a anului.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, publicată în Monitorul Oficial la 25 februarie 2026, unele prevederi privind cheltuielile de personal și reorganizarea instituțiilor intră în vigoare imediat, iar altele vor fi implementate potrivit unui calendar stabilit.
Primele restructurări ar putea începe de la mijlocul anului 2026, pe măsură ce instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale aplică noile reguli.
Ce drepturi au angajații concediați de la stat
În cazul încetării contractului individual de muncă, inclusiv în urma reorganizărilor sau concedierilor colective, legislația muncii din România oferă un set clar de drepturi.
Codul Muncii prevede protecție la concediere și obligă angajatorul să respecte proceduri legale stricte. Decizia trebuie justificată prin motive economice sau organizatorice reale.
În situațiile de concediere colectivă, instituțiile publice au obligația de a consulta sindicatele sau reprezentanții salariaților, pentru a identifica soluții alternative și pentru a limita impactul asupra angajaților.
Notificările oficiale trebuie comunicate cu cel puțin 30 de zile înainte de încetarea raportului de muncă. De asemenea, inspectoratele teritoriale de muncă trebuie informate în termenul prevăzut de lege.
Angajații care consideră că au fost concediați nelegal pot contesta decizia în instanță și pot solicita anularea măsurii sau despăgubiri.
Chiar și în contextul reorganizării, rămân aplicabile drepturile generale prevăzute de Codul Muncii, precum plata corectă a drepturilor salariale restante, concediul de odihnă neefectuat și protecția împotriva discriminării.
Reforma adoptată de Guvern vizează reducerea cheltuielilor bugetare generate de costurile cu personalul, care au depășit pragurile considerate sustenabile în raport cu deficitul estimat pentru 2026.
Planul prevede eliminarea atât a unor posturi ocupate, cât și a unor posturi vacante. În ansamblu, administrația centrală și locală ar urma să înregistreze o reducere de aproximativ 10% a numărului de angajați, ca urmare a adaptării organigramelor la noile standarde stabilite prin ordonanță.
În administrația locală, aproximativ 13.000 de funcționari din primării și consilii județene ar putea fi concediați. Alte 6.000 de posturi din cabinetele demnitarilor sunt vizate de restructurare.
Primarii au de ales între două variante: fie reduc personalul, fie diminuează cu 10% bugetele destinate salariilor. Potrivit declarațiilor premierului, două treimi dintre primării vor fi nevoite să aplice concedieri. Peste 700 de unități administrativ-teritoriale nu ar urma să fie afectate de reformă. În prefecturi, aproximativ 25% dintre angajați ar putea fi disponibilizați, potrivit estimărilor anunțate.
Conform comunicărilor oficiale, unele domenii vor beneficia de protecție sau de o aplicare diferențiată a măsurilor. Angajații din educație, sănătate și cultură, precum și personalul din apărare și ordine publică, nu sunt vizați direct de reducerile anunțate în aceeași măsură ca alte structuri administrative. Cu toate acestea, schimbări sunt prevăzute și în Armată și Poliție, unde vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani.
