Loredana Ionescu
România renunță la rachetele antigrindină, optând pentru generatoare terestre ca soluție modernă și ecologică. Această schimbare vine după aproape două decenii de utilizare a unui sistem considerat depășit și neomologat. Ministerul Agriculturii a suspendat programul din lipsa studiilor de impact asupra mediului. Generatoarele terestre sunt deja folosite în alte țări europene, fiind mai eficiente și mai puțin dăunătoare. Această decizie marchează un pas important către modernizarea protecției agricole în România.
România renunță la rachetele antigrindină: Decizia Ministerului Agriculturii
România renunță la rachetele antigrindină, o decizie anunțată oficial de Ministerul Agriculturii în aprilie 2025. După aproape 20 de ani de utilizare, sistemul a fost considerat învechit și neomologat. Lipsa studiilor privind impactul asupra mediului a fost un factor determinant în suspendarea programului. În mod obișnuit, sezonul lansărilor începea pe 15 aprilie, dar anul acesta a fost suspendat ca măsură de precauție. Ministerul a subliniat necesitatea unui raport științific obiectiv și cuprinzător pentru a evalua influența asupra mediului și a regimului precipitațiilor.
Generatoare terestre: O alternativă modernă și ecologică
Generatoarele terestre reprezintă o alternativă modernă și ecologică la rachetele antigrindină. Acestea funcționează prin arderea controlată a iodurii de argint la sol, dispersând substanța în atmosferă pentru a preveni formarea grindinei. Spre deosebire de rachete, generatoarele nu implică explozii și sunt considerate mai prietenoase cu mediul. Ungaria a adoptat această metodă încă din 2018, iar Bulgaria o testează în prezent. România urmează exemplul acestor țări, înlocuind sistemul învechit cu o soluție mai eficientă și mai sigură pentru mediu.
Impactul asupra agriculturii: Provocări și perspective
Sistemul antigrindină din România acoperea doar aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării, protejând peste 2 milioane de hectare. În absența acestuia, culturile agricole sunt expuse riscului de distrugere din cauza fenomenelor meteorologice extreme. Specialiștii avertizează că lipsa protecției poate duce la pierderi financiare semnificative și la instabilitate în mediul rural. Ionuț Lazăr, director în cadrul Unității de Combatere Moldova 2, compară oprirea sistemului cu retragerea pompierilor în mijlocul unui incendiu. Este esențial ca România să implementeze rapid alternative eficiente pentru a proteja agricultura și securitatea alimentară
Tehnologia rachetelor antigrindină: Funcționare și controverse
Rachetele antigrindină utilizate în România erau echipate cu o capsă pirotehnică care, la lansare, elibera iodură de argint în atmosferă. Această substanță ajungea în nori și contribuia la fragmentarea particulelor de gheață, reducând riscul de grindină. La finalul traiectoriei, mecanismul de autodistrugere era activat pentru a preveni orice explozie. Deși unii specialiști susțin că tehnologia nu are un impact negativ asupra mediului, lipsa unor studii recente și independente a generat controverse. Ministerul Agriculturii a considerat necesară suspendarea programului până la realizarea unor evaluări științifice riguroase., potrivit Capital.
Viitorul protecției antigrindină în România: Planuri și implementare
Înlocuirea rachetelor antigrindină cu generatoare terestre marchează începutul unei noi etape în protecția culturilor agricole din România. Implementarea acestui sistem necesită investiții în infrastructură și formarea personalului specializat. Este important ca autoritățile să colaboreze cu fermierii și experții pentru a asigura o tranziție eficientă și pentru a menține securitatea alimentară. De asemenea, este esențială realizarea unor studii de impact asupra mediului pentru a valida eficiența și siguranța noii tehnologii. Prin adoptarea generatoarelor terestre, România se aliniază la practicile moderne din agricultură, protejând mediul și asigurând sustenabilitatea producției agricole.
Sursa foto: Arhivă
