Redactia
Un fenomen îngrijorător are loc în România. Mai multe zone din țară, printre care unele din București și Cluj-Napoca, se scufundă cu câțiva centimetri pe an.
O hartă realizată de o companie pe baza datelor din satelit culese pe o perioadă de cinci ani arată care sunt zonele stabile și instabile din România. Potrivit hărţii, câteva zone din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial, potrivit experților citați de stiripesurse.ro.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna.
Probleme și la Cluj-Napoca
Conform datelor satelitare, şi Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an. De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an. Și în vecinătatea imediată a Dunării, precum şi în oraşul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se scufundă cu 3-6 mm/an.
Specialiştii companiei care a realizat harta susţin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii, în special în construcții.
Astfel, lucrările de construcţie de amploare care se realizează în orașele mari au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou (în cazul Bucureștiului), trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
