Mirela Loșniță
Telegram, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie, a făcut recent o schimbare majoră în politica sa de confidențialitate, care a atras atenția și stârnit dezbateri pe scară largă. Noua politică prevede că adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor vor fi predate autorităților care au mandate de percheziție sau alte cereri legale valide. Această modificare a stârnit discuții aprinse cu privire la implicațiile asupra confidențialității și a libertății de exprimare pe internet.
O schimbare radicală pentru utilizatorii Telegram
Telegram, cunoscut pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru faptul că protejează datele utilizatorilor, a făcut un pas neașteptat. Noua politică a fost anunțată de directorul general al companiei, Pavel Durov, care a explicat că această măsură ar trebui să descurajeze infractorii să utilizeze platforma pentru activități ilegale.
Durov a subliniat că marea majoritate a utilizatorilor Telegram, adică 99,999%, nu sunt implicați în activități infracționale. Cu toate acestea, acei 0,001% care se angajează în activități ilegale afectează imaginea platformei și pot pune în pericol interesele celor aproape un miliard de utilizatori activi ai aplicației.
Această schimbare de politică vine într-un moment sensibil pentru Telegram și Pavel Durov. Recent, cofondatorul aplicației a fost reținut de autoritățile franceze pe un aeroport din nordul Parisului, fiind acuzat că a permis desfășurarea de activități infracționale pe Telegram. Printre acuzațiile aduse lui Durov se numără complicitatea la răspândirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și la facilitarea traficului de droguri.
Durov a negat ferm aceste acuzații, calificându-le drept „surprinzătoare” și „greșite”, și a subliniat că nu poate fi considerat responsabil pentru infracțiunile comise de terți pe platformă. El a criticat autoritățile pentru această abordare, susținând că platforma sa este doar un mijloc de comunicare și nu poate controla fiecare acțiune a utilizatorilor.
Îngrijorările legate de regimurile opresive
Unul dintre aspectele cele mai discutate ale noii politici de confidențialitate a Telegram este legat de posibilitatea ca aplicația să înceapă să coopereze cu regimurile opresive. Deși Durov a subliniat că scopul principal al modificărilor este descurajarea infractorilor, anunțul a stârnit îngrijorări cu privire la impactul asupra libertății de exprimare.
John Scott-Railton, cercetător la Universitatea din Toronto, a atras atenția asupra faptului că nu sunt clare detaliile despre modul în care Telegram va trata cererile legale din partea regimurilor represive. Aceasta ridică întrebări legate de protecția utilizatorilor în țările în care libertatea de exprimare este limitată și unde guvernele pot abuza de astfel de cereri legale pentru a reprima disidența sau critica.
Telegram nu a oferit încă clarificări cu privire la modul în care va gestiona solicitările de date din partea unor astfel de regimuri. Întrebările rămân deschise cu privire la echilibrul pe care platforma îl va menține între protecția utilizatorilor săi și cooperarea cu autoritățile din diferite țări.
Alte măsuri luate de Telegram
Pe lângă schimbările legate de politica de confidențialitate, Telegram a luat și alte măsuri menite să îmbunătățească moderarea conținutului de pe platformă. Aplicația a fost criticată în trecut pentru lipsa unui sistem eficient de moderare a conținutului extremist și ilegal, deși a eliminat ocazional unele grupuri problematice.
Într-o postare de pe 23 septembrie, Durov a anunțat că Telegram a creat o echipă dedicată de moderatori, care utilizează inteligența artificială pentru a detecta și ascunde conținutul problematic din rezultatele căutării. Deși această măsură reprezintă un pas înainte în combaterea conținutului ilegal, experții sunt de părere că nu este suficientă pentru a îndeplini cerințele stricte impuse de legislația franceză sau europeană.
Daphne Keller, de la Centrul pentru internet și societate al Universității Stanford, a subliniat că măsurile luate de Telegram sunt un pas în direcția bună, dar rămân insuficiente pentru a respecta pe deplin reglementările internaționale privind moderarea conținutului și protecția utilizatorilor.
Implicațiile asupra confidențialității și libertății de exprimare
Noua politică de confidențialitate a Telegram ridică întrebări importante cu privire la viitorul confidențialității pe platformele de socializare. În timp ce multe companii de tehnologie au fost presate de guvernele din întreaga lume să colaboreze mai strâns în combaterea criminalității online, utilizatorii sunt din ce în ce mai preocupați de modul în care datele lor sunt partajate cu autoritățile.
Schimbările introduse de Telegram ar putea reprezenta un compromis necesar pentru menținerea siguranței utilizatorilor și prevenirea infracțiunilor grave, dar ele ar putea, de asemenea, să compromită încrederea utilizatorilor care se bazează pe platformă pentru confidențialitatea comunicărilor lor.
Telegram se confruntă acum cu provocarea de a găsi un echilibru între protejarea confidențialității utilizatorilor și cooperarea cu autoritățile pentru combaterea criminalității. Noua politică de confidențialitate, care permite partajarea adresei IP și a numărului de telefon cu autoritățile, a stârnit dezbateri aprinse despre impactul asupra libertății de exprimare și protecția utilizatorilor din regimurile opresive. Rămâne de văzut cum va gestiona Telegram aceste solicitări și dacă utilizatorii își vor păstra încrederea în platformă în contextul noilor schimbări.
