Georgescu Dragos
Autoritatea de Supraveghere Financiară se pregătește pentru una dintre cele mai ample restructurări din istoria sa recentă. Începând cu 1 ianuarie 2026, instituția va aplica reduceri salariale semnificative și va disponibiliza personal, în cadrul unui proces amplu de reorganizare menit să reducă cheltuielile operaționale și să alinieze funcționarea ASF la noile cerințe legislative. Măsurile vor afecta întreaga structură a autorității, de la angajați până la membrii Consiliului, și vin într-un context mai larg de reforme impuse autorităților administrative autonome.
Se dau oameni de la stat afară. Instituția bugetară care a anunțat concedieri în masă. Cine rămâne va avea salariul redus cu 30%
Potrivit informațiilor disponibile, salariile tuturor angajaților ASF vor fi reduse cu aproximativ 30%, măsura urmând să intre în vigoare de la începutul anului 2026. Tăierile salariale îi vizează inclusiv pe membrii Consiliului ASF, semnalând faptul că restructurarea este concepută ca un efort generalizat, nu ca o intervenție limitată la anumite categorii de personal. În paralel, autoritatea intenționează să își reducă schema de personal, prin eliminarea unor posturi din organigramă și prin disponibilizări.
Surse citate de Profit.ro indică faptul că aproximativ 50 de posturi vor fi eliminate, iar circa 30 de angajați vor fi disponibilizați, ca urmare directă a reorganizării. Aceste modificări sunt parte a unui proces de ajustare structurală, prin care ASF urmărește să își adapteze numărul de posturi și structura internă la noile cerințe de eficiență, transparență și disciplină bugetară impuse de legislația recentă.
Restructurarea ASF este strâns legată de Legea 145/2025, act normativ care vizează eficientizarea activității unor autorități administrative autonome. Legea introduce un cadru mai strict în privința cheltuielilor, a politicilor salariale și a dimensiunii aparatului administrativ, obligând instituții precum ASF să își regândească modul de funcționare. În acest moment, organele decizionale ale autorității urmează să analizeze și să aprobe noua organigramă, iar detaliile finale vor fi făcute publice după încheierea procesului de reorganizare.
ASF a transmis, într-un punct de vedere oficial, că se va conforma pe deplin cerințelor legale, subliniind că procesul de restructurare este în plină desfășurare. Reprezentanții instituției au precizat că rezultatele finale, inclusiv impactul exact asupra personalului și structurii interne, vor fi comunicate public după finalizarea tuturor etapelor procedurale.
Reducerile salariale și disponibilizările de la ASF nu sunt un caz izolat. Ele se înscriu într-un context mai larg, în care mai multe autorități autonome, precum ANRE și ANCOM, sunt afectate de norme similare, care prevăd scăderi de salarii și reducerea numărului de posturi. Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de eficientizare bugetară, promovat la nivel guvernamental, pe fondul presiunilor legate de deficitul bugetar.
Decizia de restructurare a ASF marchează una dintre cele mai importante schimbări în arhitectura instituțiilor de reglementare din România din ultimii ani. Impactul acesteia nu se limitează la nivel intern, ci ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritatea își va putea îndeplini atribuțiile în anii următori, într-un mediu financiar din ce în ce mai complex.
Într-un comunicat amplu, ASF a explicat că măsurile de restructurare sunt impuse în contextul eforturilor Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, dar a atras atenția asupra unui aspect esențial: instituția nu utilizează fonduri de la bugetul de stat. Dimpotrivă, ASF este contributor net la bugetul public, virând sume considerabile către stat.
Avertismentul dat de ASF
Potrivit datelor furnizate de autoritate, ASF a virat 53,5 milioane de lei în 2024, iar pentru 2025 estimează o contribuție totală de până la 85 de milioane de lei, în baza obligației de a plăti 33% din veniturile curente. Din această perspectivă, conducerea ASF susține că restructurarea nu are un impact direct asupra îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici, în condițiile în care instituția nu reprezintă o povară pentru bugetul de stat.
Mai mult, ASF avertizează că măsurile propuse ar putea avea potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor sale fundamentale: reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România. Aceste atribuții sunt esențiale pentru stabilitatea piețelor de asigurări, a pieței de capital și a sistemului de pensii private, sectoare care au un impact direct asupra economiei și asupra populației.
Autoritatea subliniază că, în prezent, piețele financiare non-bancare funcționează într-un context de complexitate și interdependență fără precedent, atât la nivel european, cât și în România. Această realitate impune o supraveghere integrată, permanentă și independentă, realizată de specialiști cu expertiză solidă în domeniile reglementate.
În același timp, cadrul normativ european s-a extins semnificativ în ultimii ani. ASF atrage atenția că autoritățile naționale de supraveghere sunt obligate să implementeze și să monitorizeze respectarea unor regulamente europene extrem de complexe, care acoperă domenii noi și sensibile. Printre acestea se numără MiCA, primul cadru legislativ european dedicat reglementării criptomonedelor, DORA, care vizează întărirea rezilienței operaționale digitale a entităților financiare, și AI Act, prima lege europeană care reglementează utilizarea inteligenței artificiale.
Aceste evoluții legislative obligă autoritățile de supraveghere să își suplimenteze resursele și expertiza, nu să le reducă. În opinia ASF, un imperativ strict cantitativ de reducere a resurselor umane va afecta inevitabil capacitatea instituției de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, mai ales în condițiile în care majoritatea covârșitoare a angajaților nu ocupă funcții de suport, ci sunt specialiști în domeniile reglementate.
ASF precizează că această structură este specifică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din Uniunea Europeană, inclusiv băncilor centrale și autorităților naționale de supraveghere. Reducerea personalului cu expertiză tehnică ridicată poate avea consecințe directe asupra calității supravegherii și a capacității de intervenție în situații de risc.
Un alt punct sensibil este cel al reducerilor salariale substanțiale, care, potrivit ASF, vor afecta cu precădere corpul de specialiști. Aceasta este exact categoria profesională care a acumulat, de-a lungul anilor, o expertiză indispensabilă pentru gestionarea unor piețe financiare extrem de complexe. Formarea acestor specialiști presupune timp, resurse și experiență practică, iar pierderea lor ar putea slăbi semnificativ capacitatea instituțională a ASF.
Autoritatea avertizează că măsurile administrative de restructurare, așa cum sunt propuse în proiectul de lege, riscă să ducă la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate de România în baza legislației Uniunii Europene. Printre acestea se numără protecția investitorilor, stabilitatea piețelor și combaterea și prevenirea spălării banilor.
ASF subliniază că aceleași preocupări au fost exprimate și de autoritățile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, care au transmis o poziție comună Ministerului de Finanțe în luna iulie 2025. Această reacție a venit ca răspuns la inițiativa Guvernului României de restructurare a ASF, autoritățile europene insistând asupra importanței menținerii independenței instituției și a asigurării unor resurse financiare adecvate nevoilor operaționale.
Potrivit comunicatului, aceste aspecte fac obiectul unei evaluări constante la nivel european, iar slăbirea capacității unei autorități naționale de supraveghere poate avea efecte în lanț asupra întregului sistem financiar.
În același timp, ASF își reafirmă angajamentul față de principiile bunei guvernanțe și susține că va continua procesul de eficientizare și consolidare instituțională început în 2024. Autoritatea menționează că acest demers s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493, față de 535 în 2023, un nivel comparabil cu cel de acum un deceniu. De asemenea, veniturile individuale ale personalului au fost diminuate cu aproximativ 20% în 2024.
ASF mai arată că a demarat un amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care are ca obiectiv îmbunătățirea semnificativă a activității la toate nivelurile. Digitalizarea este văzută ca un instrument-cheie pentru creșterea eficienței, dar și ca o soluție parțială pentru compensarea reducerilor de personal.
În final, instituția precizează că a înaintat propuneri de amendamente la proiectul de lege privind restructurarea, cu scopul de a consolida optimizarea organizațională începută anterior. Demersul urmărește menținerea capacității operaționale și instituționale necesare exercitării atribuțiilor legale, inclusiv a noilor responsabilități care vor decurge din evoluția continuă a cadrului de reglementare european în domeniul financiar non-bancar.
Restructurarea ASF se conturează astfel ca un proces complex, cu implicații majore nu doar pentru angajații instituției, ci și pentru stabilitatea și funcționarea piețelor financiare din România, într-un moment în care cerințele de supraveghere sunt mai ridicate ca niciodată.
