Mirela Loșniță
Ghimbirul este folosit de secole atât în bucătărie, cât și în medicina tradițională din diferite regiuni ale lumii. În ultimii ani, rădăcina aromată a atras tot mai mult atenția cercetătorilor. Oamenii de știință au analizat compușii bioactivi din ghimbir și posibila lor influență asupra colesterolului, inflamației, grețurilor și unor parametri metabolici. Unele cercetări au identificat rezultate promițătoare, însă specialiștii avertizează că ghimbirul nu trebuie privit drept un înlocuitor pentru medicamente sau pentru recomandările medicului.
Poate fi consumat proaspăt, sub formă de ceai sau adăugat în numeroase preparate. În cazul suplimentelor concentrate, însă, lucrurile trebuie privite cu mai multă atenție.
Ce legătură ar putea exista între ghimbir și colesterol
Colesterolul este esențial pentru organism, dar valorile crescute ale anumitor fracțiuni pot contribui la riscul cardiovascular.
În special, nivelul ridicat al colesterolului LDL este considerat un factor important de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Din acest motiv, cercetătorii încearcă să înțeleagă dacă anumite componente ale alimentației pot avea un rol complementar în menținerea unui profil lipidic sănătos.
Ghimbirul se află printre alimentele studiate.
Unele cercetări și analize ale studiilor existente au observat asocieri între administrarea ghimbirului și modificări ale colesterolului total, LDL și trigliceridelor.
Rezultatele nu trebuie însă interpretate ca o dovadă că o cană de ceai cu ghimbir poate trata colesterolul crescut.
Studiile diferă prin dozele administrate, durata intervenției și caracteristicile participanților.
De asemenea, există o diferență importantă între ghimbirul folosit în mâncare și suplimentele care conțin cantități concentrate de extract.
Cercetătorii sunt interesați în special de compușii bioactivi ai plantei.
Printre aceștia se numără gingerolii și shogaolii, substanțe investigate pentru activitatea lor biologică.
Oamenii de știință încearcă să determine modul în care acești compuși ar putea influența metabolismul lipidelor și diferite mecanisme implicate în sănătatea cardiovasculară.
Chiar dacă rezultatele sunt interesante, persoanele cu colesterol ridicat nu ar trebui să renunțe la tratamentul prescris pentru a consuma ghimbir.
Medicamentele recomandate de medic au indicații și dovezi specifice, iar schimbarea tratamentului trebuie discutată cu specialistul.
Ghimbirul conține compuși cu proprietăți antioxidante
Un alt motiv pentru care ghimbirul este intens studiat îl reprezintă compușii săi cu activitate antioxidantă și antiinflamatoare.
Stresul oxidativ și inflamația cronică sunt implicate în numeroase procese patologice.
Bolile cardiovasculare sunt printre afecțiunile în care aceste mecanisme sunt atent cercetate.
Ghimbirul conține compuși fenolici care au demonstrat proprietăți antioxidante în diferite modele experimentale.
Această caracteristică a dus la apariția unui număr mare de cercetări.
Totuși, există o diferență între ceea ce se observă într-un laborator și efectul clinic asupra unei persoane.
Faptul că un aliment conține antioxidanți nu înseamnă automat că poate preveni sau vindeca o boală.
Alimentația trebuie privită în ansamblu.
Un singur condiment nu poate compensa o dietă dezechilibrată, sedentarismul, fumatul sau alți factori de risc cardiovascular.
În schimb, ghimbirul poate face parte dintr-un stil alimentar divers și echilibrat.
Avantajul său este că poate adăuga aromă preparatelor fără să fie nevoie de cantități mari de zahăr sau sare.
Poate fi combinat cu legume, orez, carne, pește sau diferite sosuri.
Poate fi folosit și în supe sau băuturi.
Efectul asupra grețurilor este unul dintre cele mai studiate
Ghimbirul este probabil cel mai cunoscut pentru asocierea sa cu reducerea grețurilor.
Acest efect a fost analizat în numeroase cercetări.
Există dovezi că ghimbirul poate ajuta în anumite forme de greață și vărsături.
Printre situațiile investigate se numără greața asociată sarcinii.
Totuși, femeile însărcinate ar trebui să discute cu medicul înainte de utilizarea suplimentelor sau a unor cantități mari.
Doza contează, iar fiecare sarcină are particularitățile sale.
Ghimbirul este folosit de unele persoane și pentru răul de mișcare, deși rezultatele cercetărilor nu sunt identice în toate situațiile.
În plus, greața poate avea foarte multe cauze.
Poate apărea din cauza unei probleme digestive, a unei infecții, a migrenei, a unor medicamente sau a altor afecțiuni.
Din acest motiv, ghimbirul nu trebuie folosit pentru a amâna evaluarea unei grețuri severe sau persistente.
Dacă simptomele sunt intense, se repetă sau sunt însoțite de alte manifestări îngrijorătoare, cauza trebuie stabilită medical.
Cercetătorii analizează și efectele asupra glicemiei și durerii
Lista domeniilor în care este studiat ghimbirul nu se oprește la colesterol și greață.
Cercetătorii au analizat și posibila influență asupra glicemiei.
Unele studii au raportat modificări ale anumitor parametri metabolici după administrarea ghimbirului.
Aceste rezultate au crescut interesul pentru rolul plantei în sănătatea metabolică.
Nu înseamnă însă că ghimbirul poate trata diabetul.
Persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să respecte schema stabilită împreună cu medicul.
Schimbarea tratamentului pe baza informațiilor despre un aliment sau supliment poate avea consecințe serioase.
Un alt domeniu cercetat este inflamația.
Compușii activi din ghimbir au fost analizați inclusiv în contextul durerilor asociate osteoartritei.
Unele persoane raportează ameliorarea simptomelor, iar anumite studii au identificat efecte favorabile.
Rezultatele trebuie însă interpretate în context.
Durerea articulară poate avea cauze diferite, iar tratamentul depinde de diagnostic și severitate.
Ghimbirul nu înlocuiește evaluarea medicală, fizioterapia sau medicamentele recomandate atunci când acestea sunt necesare.
Există o tendință de a transforma rezultatele preliminare despre anumite alimente în afirmații spectaculoase.
În realitate, cercetarea medicală este mult mai nuanțată.
Un rezultat promițător nu înseamnă automat existența unui tratament.
Sunt necesare studii bine realizate, cu suficienți participanți și perioade adecvate de urmărire.
Cum poate fi introdus ghimbirul în alimentație și cine trebuie să fie atent
Ghimbirul proaspăt este ușor de folosit în bucătărie.
Poate fi ras în diferite preparate sau tăiat în bucăți mici.
Este potrivit pentru supe, sosuri și mâncăruri cu legume.
Poate fi adăugat în preparatele asiatice, unde este utilizat în mod tradițional.
O altă variantă populară este ceaiul de ghimbir.
Rădăcina proaspătă poate fi tăiată în felii și infuzată în apă fierbinte.
Ghimbirul poate fi folosit și în smoothie-uri sau în diferite combinații culinare.
Situația devine diferită atunci când vorbim despre suplimente.
Capsulele și extractele pot furniza cantități mult mai concentrate decât cele folosite în mod obișnuit la gătit.
Doza și eventualele interacțiuni medicamentoase devin astfel importante.
Persoanele care urmează tratamente anticoagulante sau alte medicamente care influențează coagularea ar trebui să discute cu medicul ori farmacistul înainte de a lua suplimente cu ghimbir.
Prudență este necesară și pentru persoanele care iau medicamente pentru diabet sau pentru controlul tensiunii arteriale.
Posibilele interacțiuni depind de produs, doză, tratamentul utilizat și starea persoanei.
Consumul poate provoca și reacții digestive la unele persoane.
Pot apărea arsuri la stomac, disconfort abdominal sau iritație digestivă, mai ales la cantități mari.
Toleranța diferă de la o persoană la alta.
Ghimbirul rămâne un ingredient interesant și un subiect important pentru cercetare.
Există dovezi care justifică studierea efectelor sale asupra grețurilor, inflamației, lipidelor și metabolismului.
Dar termenul „miraculos” trebuie privit cu precauție.
Niciun condiment nu poate înlocui singur tratamentul unei boli.
Pentru majoritatea oamenilor, cea mai simplă abordare este integrarea ghimbirului în alimentație, în cantități culinare obișnuite, dacă este bine tolerat.
Iar atunci când este vorba despre suplimente concentrate sau despre persoane care urmează tratamente medicamentoase, recomandarea medicului sau farmacistului devine cu atât mai importantă.
