Ana Sasu
Într-o descoperire potențial revoluționară, astronomii au propus existența unei planete nedescoperite până acum în sistemul nostru solar. Situată în Norul Oort, o regiune îndepărtată plină de corpuri înghețate și resturi cosmice, această planetă ar putea schimba fundamental înțelegerea noastră despre cosmos.
Cercetările recente sugerează o probabilitate de 7% ca Terra să aibă un vecin planetar necunoscut, situat mult dincolo de Neptun. Această planetă ipotetică, un gigant de gheață asemănător cu Neptun sau Uranus, ar putea fi localizată la o distanță enormă de zeci de mii de ori mai mare decât distanța dintre Soare și Pământ.
Oamenii de ştiinţă sugerează prezenţa unei planete secrete în sistemul solar
Nathan Kaib de la Planetary Science Institute și Sean Raymond de la Universitatea din Bordeaux, autorii studiului, au explicat că această planetă ar putea fi capturată de gravitația sistemului nostru solar sau ar putea fi expulzată către marginea exterioară prin interacțiuni cu planete masive precum Jupiter și Saturn. Dinamica gravitațională dintre aceste planete mari poate destabiliza traiectoriile lor, împingând unele dintre ele în Norul Oort îndepărtat sau chiar în afara sistemului solar.
Dacă această planetă există, orbita sa ar putea fi excentrică, distinctă de orbitele aproape circulare ale planetelor interioare. Acest lucru ar însemna că planeta ar avea o traiectorie extrem de eliptică, ceea ce complică și mai mult detectarea ei.
Provocările observării
Detectarea unei planete într-o zonă atât de îndepărtată prezintă provocări semnificative. Amplasarea sa în Norul Oort face ca observarea directă să fie extrem de dificilă. Conform Malenei Rice de la MIT, ar putea fi paradoxal mai ușor să detectăm exoplanete aflate la sute de ani-lumină distanță decât să identificăm acest corp ceresc din apropierea noastră. Distanța sa enormă și luminozitatea scăzută complică semnificativ sarcina astronomilor.
Implicații majore pentru cunoașterea noastră
Descoperirea unei astfel de planete ar putea revoluționa înțelegerea noastră despre sistemul solar. Ar sugera că există lumi ascunse chiar în „curtea noastră cosmică” care rămân nedetectate, așteptând progresele viitoare în tehnologia astronomică pentru a fi descoperite. Această posibilitate fascinantă subliniază importanța continuării explorărilor și studiilor asupra sistemului nostru solar, deschizând ușa către noi descoperiri și înțelegeri ale cosmosului.
Dacă ipoteza se va confirma, vom avea de rescris nu doar manualele de astronomie, ci și hărțile cosmice care ne-au ghidat până acum. Într-o epocă în care granițele cunoașterii sunt împinse constant, descoperirea unei noi planete în sistemul nostru solar ar fi un testament al curiozității și perseverenței umane în căutarea adevărului dincolo de stele.
Istoria horoscopului
Zodiile, cele douăsprezece semne astrologice care alcătuiesc horoscopul, au o istorie impresionantă ce se întinde pe mii de ani și traversează culturi diverse, inclusiv cele ale Egiptului antic, Chinei, Indiei și Europei. În Mesopotamia, în jurul anului 2000 î.Hr., au apărut primele forme de astrologie, dezvoltate inițial pentru a prezice evenimente politice și naturale. Sumerienii și babilonienii au fost printre cei care au creat primele sisteme de astrologie, observând mișcările stelelor și planetelor și dezvoltând primele tabele astronomice și calendare.
Evoluția semnelor zodiacale
Astrologia a ajuns în Grecia Antică, unde semnele zodiacale au primit numele de la animale și figuri mitologice asociate constelațiilor unde Soarele apărea în timpul anului. Această dezvoltare a ideilor mesopotamiene a condus treptat la formarea zodiilor pe care le cunoaștem astăzi, cum ar fi Berbecul, Taurul, Gemenii etc.
Semnificația fiecărui semn zodiacal:
- Berbec (21 martie – 19 aprilie) simbolizează renașterea și noi începuturi, având o origine în mitologia greacă, legată de berbecul cu lână de aur care a salvat doi eroi.
- Taur (20 aprilie – 20 mai) este asociat cu „Marele taur al cerului” din mitologia mesopotamiană și cu Zeus care ia forma unui taur pentru a „răpi” pe Europa.
- Gemeni (21 mai – 21 iunie) au origini în Babilon, fiind legați de stelele Pollux și Castor, cunoscuți în mitologia greacă pentru nemurirea lor.
- Rac (22 iunie – 22 iulie), primul semn de apă, este simbolizat de un crab în mitologia greacă.
- Leu (23 iulie – 22 august) se inspiră din legenda leului Nemea în mitologia greacă, recompensat cu o constelație pentru curajul său.
- Fecioara (23 august – 23 septembrie) este singurul semn reprezentat de o femeie, asociată cu justiția și puritatea în mitologia greacă.
- Balanță (24 septembrie – 23 octombrie), al doilea semn de aer, poartă balanța zeiței Justiției, Themis.
- Scorpion (24 octombrie – 22 noiembrie) este legat de miturile grecești ale lui Orion și ale scorpionului trimis pentru a-l înfrunta.
- Săgetător (23 noiembrie – 21 decembrie), semn de foc, este asociat cu Chiron, centaurul din mitologia greacă, mentorul lui Ahile.
- Capricorn (22 decembrie – 21 ianuarie), semn de pământ, este inspirat de capra Amalthea, care a crescut-o pe Zeus în mitologia greacă.
- Vărsător (22 ianuarie – 20 februarie), ultimul semn de aer, este asociat cu Ganymede, aducătorul de apă în mitologia greacă.
- Pești (21 februarie – 20 martie), semn de apă, sunt reprezentați de doi pești înotând în direcții opuse, inspirați de mitul grec al unui sarpe de apă trimis să terorizeze titanii.
Istoria horoscopului dezvăluie o călătorie captivantă prin mituri, legende și evoluția gândirii umane în legătură cu stelele și cosmosul. Zodiile, așa cum le cunoaștem azi, au în spate o poveste bogată și variată, plină de simboluri și înțelesuri care continuă să fascineze și să inspire. Această îmbinare a mitologiei cu observațiile astronomice reprezintă o moștenire culturală universală, reflectând încercarea noastră veche de a înțelege și de a interpreta lumea din jurul nostru prin intermediul stelelor și al planetelor.
Sursa foto: Arhivă
