Cristina Cohuț
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a abordat mai multe teme de actualitate, într-un interviu acordat recent televiziunii rusești Vesti, inclusiv intervenția țărilor din Occident în politica din România și percepția acestora asupra democrației. Lavrov a comentat și refuzul autorităților române de a-l permite pe Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, să își continue campania, invocând ordinele președintelui țării. De asemenea, a exprimat critici la adresa Uniunii Europene și a subliniat importanța unui sistem global echilibrat, în acord cu principiile stabilite la Conferința de la Yalta.
Lavrov, despre „democrația” Occidentală
În declarațiile sale, Lavrov a subliniat diferențele fundamentale dintre modul în care Occidentul interpretează democrația și principiile acesteia în alte colțuri ale lumii.
Ministrul rus a menționat recentele declarații ale Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și ale altor lideri europeni, semnalând că în viziunea lor, democrația este interpretată într-un singur mod, care ar trebui să se impună tuturor.
„În recentele declarații ale Ursulei von der Leyen și ale altor lideri ai Uniunii Europene, este evident că, indiferent de circumstanțe, modul în care interpretăm democrația este modul în care trebuie să fie”, a spus Lavrov, potrivit stiripesurse.ro.
Ministrul rus a subliniat că Occidentul nu acceptă o abordare diferită, iar acești lideri par să considere că viziunea lor asupra democrației este singura validă, ignorând diversitatea sistemelor politice și culturale din diferite regiuni ale lumii.
Călin Georgescu și decizia autorităților române
Un alt subiect abordat de Lavrov a fost cazul Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, care nu a fost lăsat să candideze, în ciuda unei decizii favorabile a Curții Constituționale din țară.
Lavrov a acuzat autoritățile române că au ignorat decizia instanței și au respectat ordinele președintelui țării, care ar fi intervenit pentru a împiedica participarea lui Georgescu în competiția electorală.
„S-a stabilit că în România, Călin Georgescu nu va candida pentru președinție, în ciuda faptului că Curtea Constituțională a țării l-a declarat nevinovat de toate suspiciunile. Totuși, Comisia Electorală Centrală a declarat: Nu ne pasă de Curtea Constituțională; Președintele ne-a ordonat să nu-l lăsăm pe ‘acesta’ să continue pentru că nu îl denunță pe Vladimir Putin și Rusia”, a declarat Lavrov.
Aceasta a fost o acuză directă la adresa autorităților române, despre care ministrul rus susține că ar fi acționat în interesul țărilor occidentale, subliniind astfel influența acestora asupra proceselor politice interne din România.
Lavrov a mai adăugat că Georgescu, care nu ar fi susținut politica occidentală față de Rusia, a fost astfel exclus din cursa prezidențială, chiar și după ce a fost declarat nevinovat de acuzațiile care i se aduseseră.
Lavrov și critica la adresa Uniunii Europene
Ministrul de externe rus a continuat prin a critica tendințele hegemonice ale Uniunii Europene, pe care le consideră dăunătoare pentru stabilitatea globală. Lavrov a susținut că Occidentul, în special Uniunea Europeană, continuă să submineze principiile fundamentale stabilite la Conferința de la Yalta din 1945, când liderii marilor puteri ale lumii – inclusiv Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și China – au convenit asupra unui sistem global bazat pe echilibru și cooperare.
„Tendința genetică a Occidentului de a se percepe constant ca un hegemon continuă să submineze temeliile sistemului Yalta-Potsdam, un sistem profund legitim”, a declarat Lavrov. El a făcut referire la principiile acestui sistem, care, în opinia sa, asigurau pacea și stabilitatea internațională prin cooperarea între națiuni mari și mici, fără ca una să domine asupra celeilalte.
Ministrul rus a citat și o afirmație a fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, făcută în 1945, după Conferința de la Yalta. Roosevelt a subliniat că pacea mondială nu poate fi realizată de un singur om, partid sau națiune, ci trebuie să fie rezultatul unui efort colectiv al întregii lumi. Lavrov a subliniat că această viziune este în contradicție cu pozițiile actuale ale Uniunii Europene, care pare să fi uitat esența principiilor stabilite în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
„Structura păcii mondiale nu poate fi realizată de un singur om, un singur partid sau o singură națiune. Nu poate fi doar o pace americană, britanică, rusă, franceză sau chineză. Nu poate fi o pace a marilor națiuni sau a celor mici. Trebuie să fie o pace bazată pe efortul cooperativ al întregii lumi”, a spus Lavrov, citându-l pe Roosevelt.
Reacții internaționale
Declarațiile lui Lavrov au provocat o serie de reacții pe scena internațională, în special din partea statelor din Uniunea Europeană și Statele Unite. Aceste critici sunt parte dintr-un conflict mai larg între Rusia și Occident, care a escaladat odată cu invadarea Ucrainei și continuarea tensiunilor geopolitice.
În ceea ce privește cazul Călin Georgescu, reacțiile autorităților române și ale Uniunii Europene vor fi esențiale în evaluarea acestui episod din politica internă a României.
Asemenea declarații pot influența percepția publică asupra proceselor electorale din țările est-europene și pot contribui la aprofundarea diviziunilor dintre Est și Vest.
Intervențiile lui Serghei Lavrov asupra unor teme precum democrația occidentală, politica românească și influențele externe asupra proceselor interne ale statelor suverane subliniază poziția Rusiei într-un context internațional tot mai polarizat. Indiferent de modul în care vor evolua aceste discuții, ele reflectă un conflict global mai amplu, care va continua să definească relațiile internaționale în anii următori.
