Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a abordat public, vineri, 12 decembrie, una dintre cele mai sensibile teme ale momentului: scăderea accentuată a încrederii românilor în instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute pe șantierul Autostrăzii A3, însă subiectul a depășit cu mult tema infrastructurii, concentrându-se pe criza de credibilitate care afectează sistemul politic și, mai ales, Justiția din România.
Ilie Bolojan a luat decizia legată de scandalul din justiție. Ce a hotărât premierul după ce văzut tot documentarul Recorder
Intervenția premierului vine într-un context extrem de tensionat, marcat de dezbateri publice intense generate de documentarul realizat de jurnaliștii Recorder, intitulat „Justiție capturată”. Materialul a readus în prim-plan acuzații grave privind funcționarea sistemului judiciar, influențe interne și disfuncționalități care, potrivit multor voci din spațiul public, contribuie decisiv la ruptura dintre cetățeni și instituțiile statului.
Ilie Bolojan a recunoscut explicit că există două domenii majore ale statului român în care încrederea publică a scăzut constant în ultimii ani. „Sunt două zone care țin de statul român și care, în acești ani, și-au scăzut încrederea în rândul cetățenilor: zona politică și zona de justiție”, a afirmat premierul, subliniind că această realitate este confirmată de toate sondajele de opinie recente.
Șeful Guvernului a arătat că nu este vorba despre o percepție izolată sau conjuncturală, ci despre o tendință profundă, acumulată în timp. Lipsa de rezultate vizibile, scandalurile repetate și incapacitatea statului de a livra soluții clare și coerente au dus la un sentiment generalizat de neîncredere, care afectează funcționarea normală a societății.
Referindu-se în mod direct la Justiție, Ilie Bolojan a punctat o serie de probleme cronice care au alimentat această stare de nemulțumire. Procesele care se întind pe ani de zile, faptele care ajung să se prescrie înainte de a fi soluționate definitiv și hotărârile contradictorii pronunțate în cauze similare sunt, în opinia premierului, factori care erodează grav încrederea publică.
„Lungirea unor procese, ajungerea unor fapte la prescriere, soluții contradictorii în instanțe diferite… nu au cum să crească încrederea cetățenilor. Nici ceea ce s-a întâmplat în aceste zile nu ajută”, a spus Ilie Bolojan, făcând o trimitere clară la scandalul declanșat după apariția documentarului Recorder și reacțiile care au urmat în interiorul sistemului judiciar.
Premierul a evitat să comenteze punctual acuzațiile formulate în materialul jurnalistic, însă a transmis un mesaj ferm privind necesitatea unei analize serioase și responsabile a modului în care funcționează instituțiile din Justiție. El a sugerat că problemele nu pot fi negate sau minimalizate, atâta timp cât efectele lor sunt resimțite direct de cetățeni.
În discursul său, Ilie Bolojan a insistat asupra ideii că buna funcționare a statului se sprijină pe două condiții fundamentale, fără de care orice reformă rămâne incompletă. Prima este existența unei legislații adecvate, clare și coerente, care să permită instituțiilor să își îndeplinească atribuțiile în mod eficient. A doua este calitatea oamenilor care aplică legea, indiferent că este vorba despre magistrați sau funcționari din administrație.
„Un sistem are nevoie de reguli bune – de legi bune. Trebuie văzut ce prevederi legale nu generează o funcționare eficientă. Dar legea este doar un instrument. A doua condiție esențială sunt oamenii care aplică legea, indiferent că sunt în Justiție sau în administrație”, a explicat premierul.
Această abordare sugerează că Guvernul nu vede problema exclusiv ca pe una legislativă, ci și ca pe una de resursă umană, de responsabilitate și de cultură instituțională. Chiar și cele mai bine scrise legi pot deveni ineficiente dacă sunt aplicate superficial, selectiv sau cu întârzieri nejustificate.
Ilie Bolojan a recunoscut implicit că încrederea nu poate fi recâștigată peste noapte. Este nevoie de timp, de consecvență și de măsuri concrete care să demonstreze cetățenilor că statul funcționează în interesul lor. În lipsa unor rezultate vizibile, discursurile politice sau promisiunile de reformă riscă să fie percepute ca simple exerciții de imagine.
În acest context, premierul a anunțat o decizie importantă la nivel guvernamental. Ilie Bolojan a declarat că a hotărât înființarea unui grup de lucru la nivelul Guvernului, care va avea ca obiectiv analizarea modului în care pot fi îmbunătățite atât cadrul legal, cât și mecanismele de funcționare ale unor instituții din Justiție.
Grupul de lucru ar urma să reunească specialiști din mai multe domenii, inclusiv juriști, experți în politici publice și reprezentanți ai administrației, pentru a identifica punctele vulnerabile ale sistemului și pentru a propune soluții concrete. Deși premierul nu a oferit un calendar precis, mesajul transmis este unul de asumare politică a problemei.
Anunțul vine într-un moment în care presiunea publică este ridicată, iar așteptările sunt mari. Documentarul Recorder a scos la iveală nu doar nemulțumiri punctuale, ci și o stare generală de frustrare față de modul în care Justiția gestionează dosare de mare interes public. Reacțiile din ultimele zile, inclusiv poziționările magistraților și apelurile la reformă, au amplificat senzația că sistemul se află într-un moment de răscruce.
Probleme și în politică
Ilie Bolojan a lăsat să se înțeleagă că Guvernul nu poate rămâne pasiv într-un astfel de context. Deși independența Justiției este un principiu constituțional care trebuie respectat, statul are obligația de a crea condițiile pentru ca acest sistem să funcționeze eficient și credibil.
Premierul a subliniat că lipsa de încredere în Justiție nu afectează doar imaginea instituțiilor, ci și coeziunea socială și stabilitatea statului. Atunci când cetățenii nu mai cred că legea este aplicată corect și egal pentru toți, apar tensiuni, frustrări și tendințe de radicalizare a discursului public.
De asemenea, Ilie Bolojan a sugerat că problemele din Justiție sunt strâns legate de cele din zona politică. Scandalurile politice, lipsa de coerență legislativă și mesajele contradictorii transmise de liderii politici contribuie la amplificarea neîncrederii generale. În acest sens, premierul pare să fi transmis un mesaj implicit și către clasa politică, subliniind necesitatea unui comportament responsabil și predictibil.
Declarațiile făcute pe șantierul Autostrăzii A3 au fost cu atât mai relevante cu cât ele au avut loc într-un cadru simbolic pentru guvernare: un proiect de infrastructură, asociat în mod tradițional cu promisiuni, întârzieri și frustrări publice. Alegerea acestui context sugerează că premierul a dorit să transmită ideea că reformele, fie ele în infrastructură sau în Justiție, trebuie să fie concrete și măsurabile.
În final, mesajul lui Ilie Bolojan poate fi interpretat ca un semnal de alarmă, dar și ca o invitație la reflecție. Scăderea încrederii în instituțiile statului nu este doar o problemă de imagine, ci una structurală, care afectează funcționarea democrației. Recâștigarea acestei încrederi presupune nu doar modificări legislative, ci și o schimbare de mentalitate, atât în rândul politicienilor, cât și al celor care aplică legea.
Rămâne de văzut în ce măsură grupul de lucru anunțat de premier va produce rezultate concrete și dacă acestea se vor materializa în reforme reale. Cert este că subiectul Justiției a revenit în centrul agendei publice, iar presiunea pentru schimbare este mai mare ca oricând. Declarațiile lui Ilie Bolojan marchează, cel puțin la nivel discursiv, recunoașterea unei probleme majore și asumarea necesității de a o aborda, într-un moment în care răbdarea cetățenilor pare tot mai limitată.
