Redactia
Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul.
Ziua de 7 ianuarie este cunoscută de români drept sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. Mai exact, calendarul creștin-ortodox îl marchează pe cel care l-a botezat pe Iisus Hristos. Totodată, această sărbătoare reprezintă sfârșitul oficial al Sărbătorilor de Iarnă. Haideți să aflăm, așadar, care sunt tradițiile din jurul acestei zile!
Ce să nu faci pe 7 ianuarie
Se spune că cine nu se înveselește de Sf. Ion va fi trist tot anul. „Ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice”, au explicat specialiștii.
De asemenea, ca-n cazul oricărei alte sărbători, de Sfântul Ioan Botezătorul nu ai voie să speli, să calci ori să faci alte treburi casnice. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Obiceiuri în ziua Sfântului Ioan Botezătorul
- Casa se stropește cu Agheasmă
- Trebuie să domine veselia
- “Udatul ionilor”-se udă un brad frumos împodobit, iar cei cu numele Ion sunt udați pentru a fi puruficați
- „Masa moaşei”- pe 7 ianuarie i se organizează o masă moașei satului, iar femeile care au născut cu ajutorul ei sunt invitate.
Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori pe an: zamislirea lui – 23 septembrie, nasterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, taierea capului – 29 august, prima si a doua aflare a capului – 24 februarie si a treia aflare a capului – 25 mai.
Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” si inseamna “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul
In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.
“In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentrucitynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.
Se spune că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul nu se va mai resimți.
O altă superstiție legată de această zi spune că e bine ca femeile gravide să se roage pentru nașterea bebelușilor lor, Sf. Ioan fiind ocrotitorul pruncilor.
Citește și BOBOTEAZA. Tradiții și obiceiuri de Botezul Domnului
