„Trebuie” sau „trebuiesc”? Greșeala pe care mulți români o fac

Greșeala pe care mulți români o fac din neatenție este una frecvent întâlnită în vorbirea cotidiană, și se referă la utilizarea incorectă a verbului „a trebui”. Acest verb, esențial în structura limbii române, este adesea folosit greșit sub forma „trebuiesc”. Haideți să clarificăm modul corect de utilizare a acestui verb și să descoperim de ce anumite forme sunt considerate incorecte.

Citește și

Se schimbă școala românească din temelii. Părinții riscă și închisoarea dacă nu respectă acest lucru.

Forma corectă a verbului „a trebui”

La timpul prezent, atât la singular cât și la plural, forma corectă este „trebuie”. Acesta nu se modifică indiferent de subiect, fie că vorbim despre „eu”, „tu”, „el/ea”, „noi”, „voi” sau „ei/ele”. Exemplele sunt clare:

• Eu trebuie să termin acest raport până mâine.
• Noi trebuie să luăm o decizie rapidă.

La timpurile trecute și viitoare

Forma „trebuia” este utilizată la timpul imperfect, pentru exprimarea unei acțiuni neterminate sau repetitive din trecut:

• Eu trebuia să te sun, dar am uitat.
• Ei trebuiau să ajungă la ora cinci.

Pentru timpul viitor, verbul capătă forma „va trebui” la persoana I și a II-a singular și plural, iar pentru persoana a III-a plural forma corectă este „vor trebui”:

• Eu va trebui să iau în considerare toate opțiunile.
• Ei vor trebui să facă o alegere.

Modul conjunctiv

La modul conjunctiv prezent, forma corectă este „să trebuiască”, o formă ce poate genera confuzii și greșeli:

• Este necesar să-mi trebuiască aprobarea ta pentru a continua.

De ce „trebuiesc” este greșit?

Forma „trebuiesc” pare să fie o greșeală provenită din asocierea eronată a formei conjunctive „trebuiască”. Este important de știut că această formă nu este recunoscută în gramatica limbii române ca fiind corectă și nu ar trebui utilizată sub nicio formă.

Exemple de greșeli frecvente

Utilizarea greșită a verbului „a trebui” nu este singura capcană întâlnită în limba română. De exemplu, expresia „mujdei de usturoi” este adesea folosită greșit. Forma corectă este „mujdei”, termenul însemnând tocmai „usturoi pisat”.

Iată o listă de cuvinte adesea pronunțate sau folosite greșit de români în limbajul cotidian:

1. „Decât” – Multe persoane folosesc greșit „decât” în loc de „doar” sau „numai”. Exemplu corect: „Nu vreau decât să înțeleg.” (sens de limitare) vs. „Vreau doar să înțeleg.” (sens de exclusivitate).
2. „Fii” și „fiii” – Confuzia între „fii” (imperativ sau conjunctiv al verbului a fi) și „fiii” (pluralul substantivului „fiu”). Exemplu corect: „Fii atent!” vs. „Fiii mei sunt acasă.”
3. „Întreținere” – Adesea folosit în loc de „întreținut”. „Blocul este bine întreținut”, nu „Blocul este bine întreținere”.
4. „V-ați” și „vați” – Greșeala de a scrie „vați” în loc de forma corectă „v-ați”. Exemplu corect: „V-ați gândit vreodată la asta?”
5. „Născut” și „născuți” – Confuzia între „născut” (participiul pasiv al verbului a naște) și „născuți” (plural). Exemplu corect: „El este născut în iunie.” vs. „Copiii născuți în iunie sunt Gemeni.”
6. „Ireal” – Folosit în loc de „ireal de” pentru a exprima gradul. Exemplu corect: „Este ireal de frumos.”
7. „Salvamontist” – Folosit greșit în loc de „salvamontist” pentru a desemna o persoană care lucrează în salvamont. Forma corectă este „salvamontist”.
8. „Pretențios” – Adesea folosit greșit pentru a descrie pe cineva cu multe pretenții, când de fapt cuvântul corect este „pretenționist”. „Este foarte pretenționist”, nu „pretențios”.
9. „Subsemnatul” – Uneori folosit în vorbirea directă, ceea ce este incorect. „Subsemnatul” ar trebui folosit doar în context formal și scris.
10. „A preveni” și „a prevenii” – Greșeala de a folosi „a prevenii” în loc de forma corectă „a preveni”. Exemplu corect: „Poliția a prevenit un accident.”

Aceste greșeli lingvistice sunt destul de comune și pot fi evitate prin familiarizarea cu regulile gramaticale și printr-o atenție sporită la forma și contextul în care sunt folosite cuvintele.

Astfel, este esențial să acordăm atenție formelor pe care le utilizăm în comunicarea zilnică pentru a evita greșelile comune. A înțelege și a folosi corect forma verbului „a trebui” ne ajută să ne exprimăm nu doar corect, ci și cu precizie. Prin evitarea greșelilor, putem îmbunătăți calitatea comunicării și putem evita neînțelegerile inutile. Așadar, amintiți-vă: când vine vorba de „a trebui”, forma corectă și universal acceptată este întotdeauna „trebuie”.

Sursa foto: Arhivă