Un bărbat a ajuns la spital după ce a consumat carne de „la garniță” preparată în decembrie 2021. Acesta este suspect de botulism. Iată toate detaliile!
Cuprins:
- Un bărbat a ajuns la spital după ce a consumat carne de „la garniță” preparată în decembrie 2021
- Ce este Botulismul
- Trei forme comune de botulism sunt:
- Simptome
- Botulismul de origine alimentară
- Botulism al rănilor
- Botulismul la sugari
- Cauze
- Botulismul de origine alimentară
- Botulismul rănilor
- Botulismul infantil
Un bărbat a ajuns la spital după ce a consumat carne de „la garniță” preparată în decembrie 2021
Un bărbat din Olt a ajuns de urgență la spital, suspect de botulism, după ce a mâncat carne de porc de „la garniță” preparată în decembrie 2021. Totuși, s-au prelevat probe pentru a se determina dacă alimentele consumate sunt cauza exactă. Consumul cărnii de porc de „la garniță” a fost interzis până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator:
„În cursul zilei de 14.noiembrie 2022, un pacient în vârstă de 39 ani se prezintă în serviciile de specialitate ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina acuzând cefalee, diplopie, durere ochi drept şi regiunea adiacentă. În urma examenului neurologic şi oftalmologic (pacient conştient, cooperant, diplopie bioculară la privirea frontal şi bilaterală, disfonie; ptoza palpebrală la ambii ochi), medicul infecţionist a anunţat telefonic suspiciunea de botulism Serviciului de Control în Sănătate Publică şi Compartimentul Epidemiologie, ocazie cu care se stabileşte şi recoltarea probei de ser, în vederea determinării toxinei botulinice la Institutul Cantacuzino Bucureşti.
Din informaţiile preliminare obţinute de la aparţinători (soţie) s-a constatat că în seara zilei anterioare a consumat şi carne de porc la garniţă (carne sărată şi topită în untură în luna decembrie 2021), motiv pentru care s-au prelevat şi probe din alimentele consumate în ultimele 24 ore, de la adresa de domiciliu. În după – amiaza zilei de 14.11.2022 probele au fost trimise la Institutul Cantacuzino Bucureşti (probe în lucru)”, se mai arată în informarea DSP Olt.
În cursul nopţii de luni spre marţi, pagientului i-au fost administrate fiole de antitoxină botulinică, fără incidente. Ulterior, fiolele de antitoxină botulinică au fost trimise la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina de la Spitalul Victor Babeş Timişoara.
Ce este Botulismul
Botulismul („BOT-choo-liz-um”) este o boală rară, dar gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului și provoacă dificultăți de respirație, paralizie musculară și chiar moartea. Această toxină este produsă de bacteria Clostridium botulinum și, uneori, de Clostridium butyricum și Clostridium baratii. Aceste bacterii pot produce toxina în alimente, în răni și în intestinele sugarilor.
Bacteriile care produc toxina botulinică se găsesc în mod natural în multe locuri, dar este rar ca acestea să îmbolnăvească oamenii. Aceste bacterii produc spori, care acționează ca niște învelișuri protectoare. Sporii ajută bacteria să supraviețuiască în mediul înconjurător, chiar și în condiții extreme. De obicei, sporii nu provoacă îmbolnăvirea oamenilor, chiar și atunci când sunt mâncați. Dar, în anumite condiții, acești spori pot crește și pot produce una dintre cele mai letale toxine cunoscute. Condițiile în care sporii pot crește și produce toxina sunt:
- Mediu cu oxigen scăzut sau fără oxigen (anaerob)
- Acid scăzut
- Zahăr scăzut
- Sarea scăzută
- Un anumit interval de temperatură
- O anumită cantitate de apă
Trei forme comune de botulism sunt:
- Botulismul de origine alimentară. Bacteria dăunătoare se dezvoltă și produce toxina în medii cu puțin oxigen, cum ar fi în conservele de casă.
- Botulismul la nivelul rănilor. Dacă aceste bacterii pătrund într-o tăietură, pot provoca o infecție periculoasă care produce toxina.
- Botulismul infantil. Această formă cea mai frecventă de botulism începe după ce sporii bacteriei Clostridium botulinum se dezvoltă în tractul intestinal al unui bebeluș. Apare de obicei la bebelușii cu vârste cuprinse între 2 luni și 8 luni.
Toate tipurile de botulism pot fi fatale și sunt considerate urgențe medicale.
Simptome
Botulismul de origine alimentară
Semnele și simptomele botulismului de origine alimentară încep de obicei între 12 și 36 de ore după ce toxina ajunge în organism. Dar, în funcție de cantitatea de toxină consumată, începutul simptomelor poate varia de la câteva ore la câteva zile. Semnele și simptomele botulismului de origine alimentară includ:
- Dificultate la înghițire sau la vorbire
- Gura uscată
- Slăbiciune facială pe ambele părți ale feței
- Vedere încețoșată sau dublă
- Pleoape căzute
- Dificultăți de respirație
- Greață, vărsături și crampe abdominale
- Paralizie
Botulism al rănilor
Semnele și simptomele botulismului de rană apar la aproximativ 10 zile după ce toxina a pătruns în organism. Semnele și simptomele botulismului de rană includ:
- Dificultate la înghițire sau vorbire
- Slăbiciune facială pe ambele părți ale feței
- Vedere încețoșată sau dublă
- Pleoape căzute
- Dificultăți de respirație
- Paralizie
- Rana poate să apară sau nu roșie și umflată.
Botulismul la sugari
Dacă botulismul infantil este legat de alimente, cum ar fi mierea, problemele încep, în general, între 18 și 36 de ore după ce toxina intră în corpul copilului. Semnele și simptomele includ:
- Constipație, care este adesea primul semn
- Mișcări flasce din cauza slăbiciunii musculare și a problemelor de control al capului
- Plâns slab
- Iritabilitate
- Bășcălie
- Pleoape căzute
- Oboseală
- Dificultăți de supt sau de hrănire
- Paralizie
Anumite semne și simptome nu apar, de obicei, în cazul botulismului. De exemplu, botulismul nu crește în general tensiunea arterială sau ritmul cardiac, nu provoacă febră sau confuzie. Uneori, însă, botulismul de rană poate provoca febră.
Cauze
Botulismul de origine alimentară
Sursa botulismului de origine alimentară este adesea reprezentată de alimentele conservate în casă care au un conținut scăzut de acid, cum ar fi fructele, legumele și peștele. Cu toate acestea, boala a apărut, de asemenea, din cauza ardeilor iuți (chili), a cartofilor copți înveliți în folie de aluminiu și a uleiului infuzat cu usturoi.
Atunci când mâncați alimente care conțin toxina, aceasta perturbă funcția nervoasă, provocând paralizie.
Botulismul rănilor
Atunci când bacteria C. botulinum pătrunde într-o rană – posibil cauzată de o rană pe care s-ar putea să nu o observați – se poate înmulți și produce toxină. Botulismul de rană a crescut în ultimele decenii la persoanele care își injectează heroină, care poate conține spori ai bacteriei. De fapt, acest tip de botulism este mai frecvent la persoanele care își injectează heroină cu gudron negru.
Botulismul infantil
Bebelușii fac botulism infantil după ce consumă spori ai bacteriei, care apoi cresc și se înmulțesc în tractul lor intestinal și produc toxine. Sursa botulismului infantil poate fi mierea, dar este mai probabil să fie vorba de expunerea la sol contaminat cu această bacterie.
Sursa foto: healthaffairs.org