Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din România, a revenit miercuri în atenția publicului odată cu prezentarea sa la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov. Politicianul, aflat sub control judiciar după ce a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat și comunicare de informații false, a transformat momentul într-o scenă publică menită să atragă atenția și să își reafirme poziția contestatară față de autorități.
Călin Georgescu, prima reacție după ce a fost trimis în judecată. „Este copie la indigo cu dosarul lui Trump”
La ora 11:00, Georgescu a sosit la sediul poliției însoțit de mai mulți bodyguarzi, semn că își construiește aparițiile cu grijă, conștient de potențialul mediatic al fiecărui pas. Prezența sa a atras imediat atenția presei, dar și a unui grup de susținători care l-au așteptat în fața instituției. După doar câteva minute petrecute în interior, pentru formalitățile impuse de măsura controlului judiciar, fostul candidat a ieșit și a făcut o serie de declarații care au stârnit controverse.
În declarațiile sale, Georgescu a ales să compare situația sa juridică cu cea a fostului președinte american Donald Trump. „Dosarul ca atare este o copie la indigo al dosarului din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, dar s-au schimbat actorii. Se va arăta adevărul şi aici”, a afirmat el, încercând să transmită ideea că este victima unei conspirații politice orchestrate pentru a-i bloca ascensiunea.
Tonul său a fost unul vehement, aproape teatral. A vorbit despre „curajoșii care mențin vie o țară” și despre „cei lași care se vând precum Iuda”, susținând că societatea românească este plină de trădători. „Sunt milioane de Iuda acum. Minciuna creează șantajul care conduce această ţară”, a mai adăugat Georgescu, într-un discurs care a fost perceput de unii drept delirant, dar de alții ca un act de sfidare la adresa autorităților.
Prin aceste cuvinte, fostul candidat a încercat să se poziționeze ca un simbol al luptei împotriva „sistemului”, adoptând o retorică pe care a cultivat-o în ultimii ani și care i-a adus un segment de susținători fideli.
Susținătorii lui Georgescu, în conflict cu jandarmii
Apariția lui Georgescu nu a fost lipsită de incidente. După ce politicianul și-a încheiat declarațiile și s-a retras, grupul de susținători care îl așteptase în fața sediului IPJ Ilfov a provocat un scandal. Mulți dintre aceștia, inflamați de discursul liderului lor, s-au luat la ceartă cu jandarmii prezenți pentru menținerea ordinii.
Tensiunile au escaladat rapid. Câțiva dintre simpatizanți au încercat să forțeze cordonul de securitate, strigând lozinci împotriva autorităților și acuzându-le că sunt „instrumente ale trădării naționale”. Jandarmii au fost nevoiți să intervină ferm, însă au evitat escaladarea situației prin reținerea demonstranților. Totul s-a încheiat după câteva minute, dar imaginile cu altercațiile au fost preluate de televiziuni și au circulat intens în mediul online.
„Dosarul ca atare este o copie la indigo al dosarului din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, dar s-au schimbat actorii. Se va arăta adevărul şi aici. O ţară dăinuieşte prin cei curajoşi şi se stinge prin cei laşi care se vând precum Iuda. Sunt milioane de Iuda acum. Minciuna creează șantajul care conduce această ţară”, a afirmat Călin Georgescu.
Acuzațiile oficiale
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru comunicarea de informații false în formă continuată. Dosarul său este unul complex, cu ramificații multiple și cu un număr impresionant de inculpați.
În data de 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a decis schimbarea încadrării juridice a faptelor. Dacă inițial Georgescu fusese acuzat de instigare la tentativă, încadrarea a fost modificată în complicitate la tentativă, adăugându-se și acuzația de comunicare de informații false, în două acte materiale distincte.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată mercenarul Horațiu Potra, împotriva căruia există un mandat de arestare preventivă în lipsă, precum și alți 20 de inculpați. Potra este acuzat nu doar de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, ci și de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, desfășurarea de operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică.
Potrivit Parchetului, „urmarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii”.
Contextul politic și electoral
Cazul lui Călin Georgescu nu poate fi analizat în afara contextului politic. Fost candidat la președinție, el s-a remarcat printr-un discurs pro-rus și antioccidental, câștigând în noiembrie 2024 peste 22% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost anulat de Curtea Constituțională din cauza unor „nereguli evidente”, însă ascensiunea lui Georgescu a fost privită de mulți ca un semnal de alarmă.
Mesajele sale, adesea radicale, au prins la un segment al populației dezamăgit de partidele tradiționale. Acum, odată cu dosarul penal și cu acuzațiile extrem de grave, Georgescu încearcă să transforme procesul său într-o platformă de victimizare și consolidare a sprijinului electoral.
Comparația cu Donald Trump, pe care a invocat-o miercuri, nu este întâmplătoare. Liderul american s-a confruntat în 2016 și ulterior cu numeroase investigații, iar pentru susținătorii lui Georgescu această paralelă creează impresia că liderul lor este persecutat politic de un sistem ostil.
Reacțiile la apariția de miercuri au fost împărțite. O parte dintre români au considerat discursul său delirant și periculos, un exemplu de manipulare emoțională și de instigare la neîncredere în instituțiile statului. Alții, însă, au văzut în Georgescu un lider curajos care se opune deschis autorităților și care spune ceea ce mulți gândesc, dar nu au curajul să exprime.
Analiștii politici atrag atenția că, indiferent de verdictul final al instanței, cazul Georgescu reprezintă un test pentru rezistența democrației românești în fața extremismului și a campaniilor de dezinformare. Dacă autoritățile nu vor reuși să gestioneze ferm situația, riscul ca astfel de mișcări să câștige teren este considerabil.