Georgescu Dragos
Cu toate că pare incredibil, în trecut, Ungaria a făcut o propunere surprinzătoare către „dușmanul său de moarte” – România – și anume unirea cu țara noastră. Această idee a fost prezentă în planurile unor dintre cei mai importanți politicieni maghiari, imediat după Primul Război Mondial, însă proiectul a eșuat. Dar când a avut loc această încercare de unire între Ungaria și România?
Cu toate că relațiile dintre Ungaria și România au fost deseori tensionate, a existat cel puțin un moment în istorie când vecinul nostru de vest a încercat să formeze un stat mai mare, sub conducerea regelui nostru de atunci. Cu toate acestea, proiectul a eșuat din cauza unei strategii prevăzute de politicienii români de la acea vreme. Sfârșitul Primului Război Mondial, la 11 noiembrie 1918, nu a însemnat sfârșitul tuturor conflictelor. Mai ales pentru militarii români, care au continuat să fie implicați în situații tensionate.
Dezvăluiri fără prcedent despre dorința maghiarilor
În acea perioadă tulbure, o revoluție bolșevică a avut loc în Rusia în 1917, extinzându-și influența în Europa și visând la o revoluție mondială. Astfel, la 21 martie 1919, Ungaria a fost condusă de un regim comunist, iar țara a fost redenumită Republica Sovietică Ungară, modelându-se după modelul sovietic din Rusia. Însă, noul regim a întreprins acțiuni ostile împotriva țărilor vecine, inclusiv România.
Armata română a reușit să răspundă la agresiune și, în urma unei contraofensive hotărâte, a ajuns până la Budapesta în august 1919, ocupând orașul timp de două luni. În această perioadă, generalul Ștefan Holban a fost numit guvernator al Budapestei. Cu toate acestea, liderii comuniști maghiari, inclusiv Bela Kun, au fugit la Viena, iar elitele politice ungare au început să caute soluții pentru a-și asigura supraviețuirea ca stat.
A venit astfel în atenție o propunere puțin cunoscută, sugerată de unii dintre cei mai importanți politicieni maghiari, inclusiv prin intermediul unei telegrame trimise de Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent al Transilvaniei, către Nicolae Mișu, ministrul afacerilor externe al României, înregistrată de ministerul român de resort pe 3 decembrie 1919. Telegraful menționa că o parte semnificativă a elitei maghiare și majoritatea camerei avocațiale din Budapesta doreau ca regele Ferdinand al României să devină și rege al Ungariei.
Această propunere a întâmpinat însă o rezistență puternică din partea politicienilor români, care au considerat-o inacceptabilă, în special șeful guvernului, Ionel Brătianu. Mai mult, un alt semn al respingerii acestei propuneri a venit din partea lui Nicolae Iorga, un istoric de renume și un lider al vremii, care a respins categoric ideea unei uniuni.
Astfel, propunerea unei uniuni între România și Ungaria a rămas doar un episod izolat, iar cele trei zile naționale ale Ungariei au rămas aceleași: 10 mai, 23 august și 1 decembrie, după 1990.
