C Stefania
Publicarea rezultatelor examenului de Bacalaureat 2024 a adus cu sine nu doar note și emoții pentru absolvenți, ci și o serie de „perle” care au stârnit zâmbete și hohote de râs. În fiecare an, perlele BAC devin subiecte de discuție, demonstrând cum creativitatea elevilor poate lua locul cunoștințelor exacte.
Anul acesta, la proba de Istorie, imaginația elevilor a fost mai evidentă ca oricând. Aceștia au născocit idei care vor face pe oricine să râdă!
Cerințele probei de istorie
Examenul de Bacalaureat reprezintă un moment crucial în viața fiecărui elev de clasa a XII-a. Cu toate acestea, sub presiunea examenului, unii elevi reușesc să creeze formulări surprinzătoare, care mai degrabă amuză decât să reflecte cunoștințe exacte. Proba de Istorie din 2024 a fost una dintre cele mai prolifice în acest sens, oferind o gamă variată de perle.
Elevii au avut de elaborat un eseu despre România postbelică, cu accent pe o acțiune politică specifică din perioada 1946-1960 și două măsuri adoptate în politica internă între 1964-1985. De asemenea, trebuiau să prezinte un eveniment istoric din perioada național-comunismului și să-și exprime un punct de vedere cu privire la consolidarea democrației postdecembriste.
Nicolae Ceaușescu și politica imposibilului
Unul dintre cele mai amuzante răspunsuri a fost legat de Nicolae Ceaușescu: „Ceaușescu unește PNL și PSD în Partidul Comunist”. Această afirmație a elevului combină elemente ale istoriei recente cu ficțiunea, demonstrând o înțelegere superficială a politicii românești și a istoriei comunismului.
„Nicolae Ceaușescu încearcă să adere la NATO și încearcă să acceseze fonduri pentru construcția podului Giurgiu-Ruse” este o altă perlă care a stârnit râsete. Încercarea de a lega liderul comunist de NATO și de un proiect de infrastructură modernă arată confuzia elevului în ceea ce privește contextul istoric și politic.
Regimul lui Petru Mușat și istoria reinventată
Un alt răspuns creativ a fost: „O acțiune diplomatică în perioada 1946-1960 a fost regimul lui Petru Mușat“. Deși Petru Mușat a fost un domnitor al Moldovei în secolul XIV, elevul l-a plasat într-un context istoric total diferit, demonstrând o înțelegere complet eronată a cronologiei istorice.
„În timpul lui Ion Iliescu România semnează un tratat de alianță cu Matei Corvin, acesta îi trimite 25.000 de soldați” este o altă perlă notabilă. Alianța improbabilă dintre un fost președinte al României din secolul XX și un rege maghiar din secolul XV arată o lipsă clară de cunoștințe de bază ale istoriei naționale.
Alexandru Macedon și România, o geografie fantastică
„Primul conducător care a unit România cu statele vecine: Basarabia, Bucovina și Transilvania a fost Alexandru Macedon” arată confuzia elevului între Alexandru cel Mare și unirea principatelor române. Această eroare demonstrează o înțelegere greșită atât a istoriei, cât și a geografiei. „Ceaușescu a fost alergat de legionari apoi prins și executat!” este o altă perlă care a adus zâmbete.
Deși Ceaușescu a fost executat în 1989, legarea sa de legionari (un grup activ în perioada interbelică) arată o înțelegere distorsionată a evenimentelor istorice. Aceste perle, deși amuzante, reflectă unele probleme serioase în sistemul educațional. Ele indică nevoia de a îmbunătăți modul în care istoria este predată și înțeleasă de elevi. De asemenea, ridică întrebări cu privire la eficacitatea pregătirii pentru examenul de Bacalaureat.
