Georgescu Dragos
Pe 8 noiembrie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, considerați ocrotitorii oamenilor și conducătorii oștilor cerești. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, zi în care peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica. Dar, dincolo de urările și bucuria specifică acestei zile, tradiția populară vorbește și despre ce se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți și pentru protecția casei și familiei.
Ce se dă de pomană de Sfinții Mihail și Gavriil pentru a avea parte de împliniri pe toate planurile
Această sărbătoare are o semnificație profundă, fiind considerată o punte între lumea celor vii și cea a celor plecați la Domnul. În credința populară, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil veghează asupra oamenilor, iar faptele bune săvârșite în această zi aduc binecuvântare, sănătate și iertare de păcate.
În tradiția creștină, Arhanghelul Mihail este conducătorul oștirilor îngerești și apărătorul credinței, simbol al dreptății divine și al biruinței luminii asupra întunericului. Gavriil, pe de altă parte, este mesagerul veștilor bune, cel care i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos.
Sărbătoarea lor comună, pe 8 noiembrie, este dedicată tuturor îngerilor și arhanghelilor care, potrivit Scripturii, slujesc necontenit voia lui Dumnezeu. În popor, se spune că în această zi cerurile se deschid, iar rugăciunile celor vii ajung mai repede la Dumnezeu.
Este o sărbătoare în care se aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți și se dau pomeni pentru ca aceștia să fie pomeniți în lumină, nu în întuneric.
Tradiția spune că în ziua Arhanghelilor se dau pomeni calde, adică mâncare gătită și alimente care aduc aminte de căldura și grija față de sufletul celui plecat. În unele zone, femeile pregătesc colivă, colaci și mâncăruri de post, în timp ce în altele se oferă preparate din pește, fructe și dulciuri.
Cel mai important lucru nu este însă cantitatea sau valoarea celor oferite, ci intenția curată cu care se face pomana.
Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, dar printre cele mai răspândite tradiții se numără:
Colivă și colaci rotunzi, simbol al veșniciei sufletului.
Vin roșu și lumânări, care se aprind pentru luminarea celor adormiți.
Mâncare caldă, cum ar fi sarmale, tocăniță, orez cu legume sau ciorbă, pentru ca sufletul să fie „ospătat” simbolic.
Fructe de toamnă – mere, pere, nuci, gutui sau struguri, care simbolizează rodul pământului și recunoștința pentru darurile primite.
Pâine de casă sau cozonac, oferite rudelor, vecinilor sau oamenilor nevoiași.
Dulciuri pentru copii – biscuiți, prăjituri sau cornulețe, semn al bucuriei și al dărniciei.
În multe sate, gospodinele împart pachețele cu colivă, fructe și colaci, învelite în prosoape curate sau puse în farfurii noi. Acestea se duc la biserică, unde preotul le sfințește în timpul slujbei de pomenire.
Pomana pentru sufletele celor plecați
Ziua Sfinților Arhangheli este legată de ideea de luminare a sufletelor celor adormiți. În credința populară, Arhanghelul Mihail este cel care veghează la trecerea sufletului din această lume, fiind înfățișat adesea cu o sabie de foc. Din acest motiv, se spune că în ziua lui nu se stinge focul din vatră, ci se ține aprins pentru a simboliza lumina veșnică.
Pomana dată în această zi are o puternică semnificație spirituală. Se spune că sufletul celui adormit se bucură de fiecare dată când numele lui este pomenit și când primește o ofrandă în memoria sa. Astfel, familiile care au pierdut pe cineva drag pregătesc pachete de pomană cu lumânare, colivă, mâncare și fructe, pe care le oferă celor nevoiași.
În unele zone, se obișnuiește să se dea de pomană un vas cu mâncare caldă, de obicei sarmale sau ciorbă, împreună cu o lumânare aprinsă, pentru ca sufletul să primească „căldură” în lumea de dincolo.
Sărbătoarea Arhanghelilor este considerată un moment de protecție și purificare. În unele zone din Transilvania, oamenii cred că Sfinții Mihail și Gavriil merg printre oameni în această zi și aduc binecuvântare celor care țin sărbătoarea cu post și rugăciune.
În Maramureș, gospodinele coc pâine în forme rotunde, pe care o împart la rude și vecini, spunând că așa „se învârte norocul în casă”. În Bucovina, femeile pregătesc plăcinte cu brânză și mere, iar bărbații aprind câte o lumânare la icoana Arhanghelilor pentru a cere protecția casei.
În Oltenia și Muntenia, tradiția spune că nu se lucrează în această zi, mai ales în gospodărie. Se evită spălatul, coaserea sau munca la câmp, pentru că se crede că altfel „se supără îngerii” și aduc boală sau pagubă.
Tot în unele regiuni, păstorii de animale fac un mic foc lângă stână și aruncă tămâie pe jar, rostind o rugăciune: „Sfinților Arhangheli, păziți-ne turma de lup și de boală!”.
Rugăciuni și fapte bune pentru ziua Arhanghelilor
Sărbătoarea din 8 noiembrie este un moment potrivit pentru rugăciune și recunoștință. Creștinii merg la biserică pentru a aprinde lumânări și pentru a cere ajutorul Sfinților Mihail și Gavriil în necazuri, boli sau situații dificile.
O rugăciune specială, rostită în această zi, spune:
„Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, apărători ai luminii și mesageri ai Domnului, păziți-ne casa, familia și sufletul de tot răul. Fiți alături de noi în ceas de primejdie și luminați-ne calea spre adevăr și credință.”
De asemenea, în această zi se recomandă faptele bune: ajutorarea celor nevoiași, vizitarea rudelor în vârstă sau împărțirea de hrană celor singuri. Se spune că pomana dată din inimă curată este primită de îngeri și întoarsă în binecuvântări.
Ce nu se face de Sfinții Mihail și Gavriil
Tradițiile vechi păstrează și o serie de interdicții legate de această zi. Se spune că nu se lucrează, pentru că este sărbătoare mare și orice muncă aduce ghinion sau boală. De asemenea, nu se ceartă și nu se vorbește de rău, pentru că Arhanghelii veghează asupra vorbelor și gândurilor oamenilor.
Se mai spune că nu se stinge focul din casă și nu se aruncă gunoiul, pentru a nu izgoni binele și norocul. Lumina aprinsă în această zi trebuie să rămână vie în toată casa, simbolizând protecția și căldura divină.
În unele sate din Ardeal, oamenii obișnuiesc să lase o farfurie cu mâncare pe masă peste noapte, „pentru îngerul păzitor care vine în vizită”.
Sărbătoarea Sfinților Arhangheli vine la scurt timp după Moșii de Toamnă, iar în multe locuri, gospodinele combină cele două tradiții. Este perioada în care se face curățenie în gospodărie, se aprind lumânări pentru morți și se împart bucate calde, pentru ca spiritele celor plecați să se bucure de lumină.
Bătrânii spun că între 8 și 14 noiembrie se deschide „poarta cerului” pentru scurt timp, iar sufletele celor adormiți pot auzi rugăciunile celor vii. De aceea, este bine ca în această săptămână să se facă pomeniri, să se evite certurile și să se aducă mulțumiri pentru toate binecuvântările primite.
Obiceiuri legate de vreme și noroc
Ziua Arhanghelilor este și un reper pentru agricultori și gospodari. Se spune că dacă în această zi soarele strălucește puternic, iarna va fi blândă, dar dacă e frig și plouă, atunci vor urma săptămâni grele.
Tot acum se spune că „Arhanghelii aduc iarna în prag”, iar primele ninsori nu sunt departe. În popor, Arhanghelul Mihail este văzut drept cel care „închide vara” și aduce zăpada, fiind reprezentat cu o sabie de foc care curăță lumea de păcate.
De asemenea, se spune că cine aprinde o lumânare în această zi și o păstrează pentru vremuri grele va fi ferit de primejdii și necazuri.
Toate obiceiurile și pomenile de Sfinții Mihail și Gavriil se leagă de lumina credinței. Fie că este vorba de o lumânare aprinsă, o colivă oferită din suflet sau un simplu gest de bunătate, fiecare faptă bună din această zi are ecou în Ceruri.
Creștinii cred că în această zi îngerii scriu numele celor milostivi în „Cartea Luminii”, iar cei care dau de pomană cu credință vor fi ocrotiți tot anul.
Astfel, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil se dau de pomană colivă, colaci, fructe, vin, lumânări și mâncare caldă, iar darurile trebuie însoțite de rugăciune și recunoștință.
Sărbătoarea din 8 noiembrie nu este doar o zi de pomenire, ci și un prilej de a aduce lumină în suflete, de a dărui din inimă și de a ne aminti că fiecare faptă bună este un pas spre mântuire. În tradiția românească, această zi nu înseamnă doar hrană pentru trup, ci și hrană pentru suflet – o clipă de pace între oameni și îngeri.
