Miruna
Regulile privind plățile în numerar ar putea suferi o modificare importantă în perioada următoare, după ce Alianța pentru Unirea Românilor a inițiat un proiect de lege care prevede majorarea plafonului maxim de la 1.000 la 10.000 de euro. Propunerea este prezentată de inițiatori drept o măsură menită să sprijine mediul de afaceri și să îmbunătățească fluxul de numerar în economie, într-un context în care actualele limite sunt considerate prea restrictive de mulți antreprenori.
Propunerea AUR și motivele invocate pentru majorarea plafonului
Proiectul de lege depus de Alianța pentru Unirea Românilor vizează modificarea legislației care reglementează plafonarea plăților în numerar, o temă care revine constant în dezbaterile publice, mai ales în rândul firmelor mici și mijlocii. În prezent, legislația românească limitează plățile cash la echivalentul a 1.000 de euro, indiferent de tipul tranzacției, o restricție pe care inițiatorii o consideră excesivă.
Reprezentanții AUR susțin că această limită afectează în mod direct activitatea economică, în special în sectoarele unde plățile rapide și flexibile sunt esențiale. Potrivit acestora, majorarea plafonului la 10.000 de euro ar permite agenților economici să gestioneze mai eficient relațiile comerciale și să reducă birocrația asociată tranzacțiilor bancare.
Inițiativa este justificată și prin nevoia de a alinia România la practicile existente în alte state europene. Potrivit argumentelor prezentate de partid, numeroase țări din Uniunea Europeană sau din afara acesteia nu impun limite stricte pentru plățile în numerar, iar mediul de afaceri funcționează fără constrângeri similare celor din România.
Deputat AUR: „O inițiativă foarte bună pentru firme”
Deputatul AUR Gabriel Florea a explicat că proiectul de lege este rezultatul unor consultări ample cu antreprenori din diverse domenii de activitate. Potrivit acestuia, solicitările mediului de afaceri au fost clare, iar actualul plafon este perceput ca un obstacol în derularea normală a activităților comerciale.
În opinia deputatului, majorarea plafonului ar contribui la îmbunătățirea cash flow-ului firmelor, oferindu-le mai multă flexibilitate în efectuarea plăților. El a susținut că discuțiile purtate cu reprezentanți ai mediului privat au arătat un consens larg în favoarea unei astfel de măsuri, indiferent de orientarea politică a celor consultați.
Gabriel Florea a mai afirmat că există deschidere și din partea altor parlamentari pentru analizarea propunerii, subliniind că mai multe state europene, precum Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau Marea Britanie, nu impun limite pentru plățile cash. În acest context, el consideră că România ar trebui să adopte o abordare mai flexibilă, adaptată realităților economice actuale.
Reprezentanții AUR mai susțin că măsura nu ar intra în conflict cu legislația europeană și că statele membre au libertatea de a stabili propriile reguli privind tranzacțiile în numerar, atât timp cât sunt respectate principiile generale ale pieței interne.
Parcursul legislativ și ce urmează pentru proiect
Proiectul de lege urmează să intre în procedura parlamentară obișnuită, fiind analizat mai întâi în comisiile de specialitate din Parlament. Aici vor avea loc dezbateri privind impactul economic al măsurii, dar și eventualele riscuri asociate creșterii plafonului pentru plățile în numerar.
După etapa comisiilor, inițiativa va fi supusă votului în plen, unde pozițiile diferitelor formațiuni politice vor fi decisive pentru soarta proiectului. Deși susținătorii afirmă că există o anumită deschidere politică, nu este clar în acest moment dacă propunerea va întruni majoritatea necesară pentru a fi adoptată.
Criticii unor astfel de măsuri au atras, în trecut, atenția asupra riscurilor legate de evaziunea fiscală și de spălarea banilor, argumente care ar putea reveni în discuțiile parlamentare. De cealaltă parte, inițiatorii proiectului susțin că majorarea plafonului nu ar încuraja ilegalitățile, ci ar oferi firmelor un instrument suplimentar pentru desfășurarea activității în condiții mai flexibile.
Dezbaterea privind plățile în numerar reflectă, astfel, o tensiune mai largă între nevoia de control fiscal și dorința mediului de afaceri de a avea reguli mai puțin restrictive. În funcție de evoluția discuțiilor din Parlament, România ar putea asista la una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani în domeniul reglementării tranzacțiilor cash.
