Georgescu Dragos
Statul român, prin Ministerul Energiei, a transmis trei propuneri oficiale pentru ocuparea pozițiilor de membri în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România. Numele celor propuși figurează în documentele publicate pe site-ul companiei, iar decizia finală urmează să fie luată în ședința Adunării Generale a Acționarilor (AGA) programată pentru 20 noiembrie 2025.
Luptă mare pentru conducerea Hidroelectrica. Cine ar putea fi noul șef al celui mai mare producător de energie electrică din România
Printre cei nominalizați se numără Ion Ariton, fost ministru al economiei în perioada guvernării Boc, alături de Cătălin Vlăduț Popescu, inginer și cadru universitar, și Emil Merdan, specialist cu o carieră de peste două decenii în sectorul energetic. Propunerile vin într-un moment important pentru Hidroelectrica, companie strategică în sistemul energetic național, aflată într-o etapă de expansiune și investiții masive în modernizarea infrastructurii și în extinderea capacităților de producție regenerabilă.
Una dintre cele mai vizibile propuneri pentru noul Consiliu de Supraveghere este Ion Ariton, în vârstă de 69 de ani, fost ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri între anii 2010 și 2012, în Guvernul condus de Emil Boc.
Numele său a mai fost prezent în spațiul public, în special prin prisma implicării sale în politică și administrație. Ariton este absolvent al Facultății de Științe Economice din Timișoara, unde a obținut diploma de economist, și are o experiență de peste trei decenii în domeniul economic, în sectorul public și privat.
În cariera sa, Ion Ariton a deținut o serie de funcții administrative și politice importante. A fost prefect al județului Sibiu între 2005 și 2007, iar ulterior, inspector guvernamental în cadrul aparatului administrativ central, între 2007 și 2008.
Ulterior, a intrat în Parlament, unde a activat ca senator timp de două mandate: 2008–2012 și 2012–2018, reprezentând județul Sibiu. În această perioadă, a deținut și funcția de lider al filialei PDL Sibiu, având un rol semnificativ în structura politică a partidului la nivel regional.
În calitate de ministru al economiei (2010–2012), Ion Ariton a fost implicat în negocieri strategice pentru securitatea energetică a României. Una dintre cele mai importante momente ale mandatului său a fost întâlnirea oficială cu Alexei Miller, președintele Gazprom, desfășurată în octombrie 2011 la Moscova, și precedată de o vizită similară a acestuia la Ministerul Economiei din București, în 2010.
Scopul declarat al acestor discuții era eliminarea intermediarilor în importul de gaze naturale din Rusia, însă negocierile au vizat și posibilitatea implicării Gazprom în administrarea unor depozite de gaze naturale din România. În final, niciun acord concret nu a fost semnat, iar ideea a rămas la nivel de intenție.
În plan politic, perioada mandatului său a fost marcată de reforme și tensiuni economice, specifice crizei financiare din acei ani, dar și de decizii strategice care au vizat privatizări și restructurări în sectorul energetic.
Achitat în dosarul „Gala Bute”
Un episod care a marcat imaginea publică a lui Ion Ariton a fost implicarea sa, în calitate de fost ministru, în dosarul „Gala Bute”, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Procurorii l-au acuzat de participație improprie la abuz în serviciu și folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, în legătură cu finanțarea evenimentului sportiv din 2011.
În 2018, după mai mulți ani de anchetă, Ion Ariton a fost achitat definitiv, instanța stabilind că faptele nu există. În același dosar, fosta ministră a Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare.
După această perioadă, Ariton s-a retras treptat din viața politică, preferând o prezență discretă. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Hidroelectrica, nu a mai avut activitate profesională din 2021, ultima poziție ocupată fiind cea de membru în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri între 2019 și 2021.
Activitate anterioară în mediul economic
Înainte de intrarea sa în politică, Ion Ariton a activat în mediul economic, ocupând funcții de conducere la Petrom Sibiu între 1993 și 2002, perioadă în care a fost director comercial și, ulterior, director general al sucursalei.
La începutul anilor 2000, a fost vizat de o anchetă internă privind nereguli financiare în gestiunea companiei, însă cazul s-a închis cu neînceperea urmăririi penale, nefiind identificate fapte de natură penală.
După această etapă, s-a orientat către administrația publică, fiind cooptat în structurile guvernamentale și, ulterior, în Parlament.
Alte propuneri pentru Consiliul de Supraveghere Hidroelectrica
Alături de Ion Ariton, Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, a propus alte două nume pentru viitorul Consiliu de Supraveghere al Hidroelectrica: Cătălin Vlăduț Popescu și Emil Merdan, ambii specialiști cu o carieră solidă în domeniul energetic.
Cătălin Vlăduț Popescu – inginer, cadru universitar și expert în amenajări hidroenergetice
Cătălin Vlăduț Popescu, în vârstă de 43 de ani, este inginer constructor și cadru didactic universitar din 2008 la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB). Pe lângă activitatea academică, el este colaborator științific al Universității din Liège, Belgia, și un specialist recunoscut în proiecte de infrastructură hidroenergetică.
Din 2016, Popescu este director tehnic și cercetător la Apa Proiect SRL, companie specializată în proiectarea construcțiilor hidroenergetice, și totodată cercetător la Aquaproiect SA, o altă firmă de tradiție din același domeniu.
El are o experiență bogată în coordonarea proiectelor de amenajări hidrotehnice și construcții de baraje, fiind implicat în proiecte majore pentru eficientizarea producției de energie hidro.
De asemenea, a fost membru al Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Eco Igienizare București SA și director general al Titan Power SA între 2019 și 2022.
În perioada 2019 – iunie 2023, Cătălin Vlăduț Popescu a fost membru în Consiliul de Administrație al Hidroelectrica, acumulând experiență directă în managementul uneia dintre cele mai importante companii energetice ale statului.
Experiență în administrația energetică
În trecut, Popescu a ocupat și funcția de șef de cabinet al directorului Societății de Administrație a Participațiilor în Energie (2018–2019) și a fost manager de proiect la Hidro Tarnița SA (2015–2020), unde s-a ocupat de proiectul hidroenergetic cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Prin activitatea sa, el a acumulat expertiză în domenii cheie precum eficiența energetică, infrastructura hidrotehnică și gestionarea resurselor de apă, domenii în care Hidroelectrica are planuri de extindere și modernizare în perioada următoare.
Emil Merdan – specialist cu peste 25 de ani de experiență în distribuția energiei
A treia propunere a Ministerului Energiei este Emil Merdan, în vârstă de 61 de ani, un profesionist cu o carieră de peste 25 de ani în sectorul energetic, în special în domeniul distribuției și consultanței.
Merdan este, din 2022, administrator al companiei EMIECA Econs, care oferă servicii de consultanță în domeniul energetic. Între 2021 și 2025, a activat ca consilier pe afaceri europene la Centrul Român al Energiei, unde a contribuit la formularea politicilor de integrare a pieței de energie din România în sistemul european.
Cea mai mare parte a carierei sale este legată de Electrica, unde a activat între 1994 și 2021. În cadrul companiei, a deținut mai multe funcții de conducere, inclusiv cea de director general, fiind implicat în modernizarea sistemelor de distribuție și în procesele de restructurare din perioada liberalizării pieței de energie.
Prin experiența sa managerială și tehnică, Emil Merdan este considerat un specialist capabil să contribuie la dezvoltarea infrastructurii energetice și la creșterea eficienței operaționale a Hidroelectrica.
Un moment-cheie pentru Hidroelectrica
Propunerile pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica vin într-un context important pentru companie. În 2024, Hidroelectrica a raportat un profit net de peste 4 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai profitabile companii din România și principalul producător de energie hidro.
Totodată, societatea își continuă planurile de investiții în extinderea capacităților de producție, modernizarea centralelor vechi și diversificarea surselor de energie, inclusiv în zona fotovoltaică și eoliană.
Membrii Consiliului de Supraveghere vor avea un rol decisiv în strategia de dezvoltare și guvernanță corporativă, mai ales în contextul noilor reglementări europene privind tranziția verde și decarbonizarea.
