Nicolescu Daniela
România își pleacă steagurile în bernă în data de 7 august 2025, zi care a fost declarată, prin hotărâre de Guvern, zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu, cel care a condus țara în momente-cheie ale istoriei post-decembriste. Evenimentul marchează o perioadă solemnă pentru națiune, în care întreaga societate este chemată la respect, reculegere și sobrietate.
Guvernul României a luat această decizie în ședința din 6 august, în acord cu legislația în vigoare și tradiția statului român de a omagia prin astfel de măsuri personalitățile marcante care au contribuit la construcția statului modern.
Ce înseamnă o zi de doliu național: Cadru legal și simbolistică
Conform Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, dar și simbolurile naționale, zilele de doliu național sunt stabilite prin hotărâre de Guvern, la propunerea Președintelui României, a Guvernului sau a altor autorități.
Scopul acestor zile este onorarea memoriei unor personalități publice, în special foști șefi de stat, membri ai familiilor regale, figuri remarcabile ale culturii, armatei sau politicii, dar și comemorarea unor evenimente tragice din istoria națională sau internațională.
Ziua de doliu național nu este o zi liberă legală, dar este una cu caracter profund simbolic, în care manifestările societății se aliniază unei atitudini de respect colectiv față de dispariția unei figuri reprezentative sau față de victimele unei tragedii.
Drapelul României, în bernă: Cine are obligația să îl coboare și unde
Legea specifică în mod clar cine trebuie să arboreze drapelul în bernă și în ce spații publice sau instituționale trebuie aplicată această obligație.
Astfel, toate instituțiile și autoritățile publice, centrale și locale, sunt obligate să arboreze drapelul României în bernă, în semn de doliu. Asta înseamnă că Palatul Parlamentului, Palatul Victoria, Palatul Cotroceni; Primăriile și prefecturile; Inspectoratele de poliție, jandarmerie, pompieri; Sediile ministerelor, agențiilor naționale și consiliilor județene trebuie să afișeze steagul național coborât la jumătatea catargului sau, în cazul în care nu există un catarg, legat cu o bandă de doliu neagră.
Această obligație nu este rezervată doar instituțiilor statului. Legea precizează că și alte entități, precum: partidele politice, sindicatele, patronatele, instituțiile de învățământ (grădinițe, școli, licee, universități), instituțiile de cultură (muzee, teatre, biblioteci) și misiunile diplomatice ale României în străinătate au aceeași obligație legală de a respecta arborarea drapelului în bernă.
De asemenea, trebuie menționat că în punctele de trecere a frontierei, precum și în aeroporturi, gări, porturi, autogări și pe navele sub pavilion românesc, drapelul României trebuie să fie arborat în bernă.
Inclusiv persoanele fizice, în cazul în care doresc să arboreze steagul la balcon sau în curtea proprie, trebuie să o facă conform normelor legale privind doliul, adică la jumătatea catargului sau cu bandă de doliu neagră, dacă nu există catarg.
Adaptarea programelor radio-TV și a instituțiilor de cultură
Pe lângă respectarea simbolului național – drapelul – legea mai impune o serie de reguli suplimentare privind desfășurarea activităților publice. În primul rând, posturile naționale de radio și televiziune au obligația legală de a adapta programele difuzate în ziua de doliu. Aceasta presupune:
Anularea programelor de divertisment (comedii, show-uri, reality TV), înlocuirea emisiunilor vesele cu conținut sobru: documentare, dezbateri, transmisiuni oficiale; difuzarea unor materiale comemorative sau retrospective despre personalitatea omagiată – în acest caz, Ion Iliescu.
În același timp, instituțiile de cultură, cum sunt muzeele, sălile de concert sau teatrele, trebuie să își adapteze programul și să evite orice manifestare care ar putea încălca caracterul solemn al zilei.
Ce este interzis în mod explicit pe durata unei zile de doliu național
Una dintre prevederile-cheie ale zilelor de doliu este interdicția asupra evenimentelor publice vesele, zgomotoase sau festive.
Astfel, în ziua de 7 august 2025, sunt interzise: concertele și festivalurile; petrecerile publice și paradele; evenimentele sportive cu caracter festiv sau de sărbătoare, desfășurarea în spațiul public a spectacolelor de comedie, dans sau muzică modernă, orice acțiune organizată de entități publice sau private care contravine atmosferei de reculegere.
În cazul în care au fost planificate din timp evenimente publice, organizatorii au obligația morală – și, uneori, contractuală – de a le reprograma sau anula, în funcție de decizia autorităților locale.
Ion Iliescu – motivul acestei zile de doliu național
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani. Figura sa rămâne emblematică pentru România post-decembristă, fiind liderul care a preluat puterea după căderea regimului Ceaușescu.
Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în trei mandate: 1990–1992 (provizoriu, apoi ales), 1992–1996, și din nou între 2000–2004.
Fostul președinte a fost martor și actor direct în tranziția României de la comunism la democrație, într-o perioadă marcată de instabilitate, conflicte ideologice și reconstrucție națională. Deciziile sale, deși controversate pentru unii, au contribuit semnificativ la stabilizarea instituțiilor democratice.
Precedente istorice: Alte zile de doliu național în România
Zilele de doliu național nu sunt un eveniment frecvent. Ele se stabilesc doar în cazuri de o importanță națională majoră. În trecut, România a mai decretat zile de doliu în următoarele cazuri:
13 aprilie 2005 – moartea Papei Ioan Paul al II-lea;
30 decembrie 2017 – funeraliile Regelui Mihai I al României;
2 august 2018 – în memoria victimelor incendiului de la Colectiv;
23 iunie 2021 – pentru victimele accidentului rutier din Bulgaria, unde au murit 45 de cetățeni;
2023– doliu național pentru victimele cutremurului din Turcia, unde au murit inclusiv români.
Aceste zile nu au fost doar simple marcaje simbolice, ci momente în care societatea românească s-a reunit în durere și solidaritate, confirmând respectul pentru trecut și compasiunea pentru suferința colectivă.
Ce pot face cetățenii în ziua de doliu național?
Deși nu există obligații legale stricte pentru cetățeni, este de așteptat ca fiecare român să respecte spiritul acestei zile. Iată câteva gesturi de respect: Să evite postările vesele sau ironice pe rețelele sociale; să anuleze petreceri private planificate pentru acea zi; să păstreze decența în exprimare și conduită; să participe, dacă doresc, la ceremoniile oficiale de comemorare sau la slujbele religioase organizate.
În plus, persoanele care arborează drapelul național la balcon sau în curte trebuie să respecte forma în bernă – o manifestare vizibilă de solidaritate cu doliul oficial.
Ziua de 7 august 2025 este, pentru România, mai mult decât o simplă formalitate administrativă. Este o ocazie de a reflecta asupra valorilor democratice, asupra costului libertății și asupra drumului dificil parcurs în ultimele decenii.
Moartea lui Ion Iliescu aduce în prim-plan nu doar dispariția unui om politic, ci închiderea unui capitol din istoria României moderne. Doliul național nu este despre unanimitate în opinii sau reabilitări istorice, ci despre respectul acordat instituției prezidențiale și memoriei celor care au ocupat-o.
