Loredana Ionescu
Noul an școlar 2025-2026 va începe luni, 8 septembrie, într-un context tensionat atât pentru părinți, cât și pentru cadrele didactice. Mulți dintre părinți își doresc să fie prezenți la școală pentru a-și însoți copiii în prima zi, însă legislația actuală nu oferă acestora o zi liberă garantată. În lipsa unei reglementări clare, soluțiile depind de înțelegerile cu angajatorii și de prevederile interne ale companiilor.
Ce spune legea despre ziua liberă pentru părinți
Codul Muncii din România nu include prima zi de școală în lista zilelor libere legale. Deși momentul este unul cu încărcătură emoțională și deosebit de important pentru familii, acesta nu beneficiază de o prevedere oficială. În urmă cu câțiva ani, un proiect legislativ a propus ca părinții să aibă liber în prima zi de școală, cu condiția recuperării orelor în termen de 30 de zile. Totuși, propunerea nu a fost adoptată, iar în prezent părinții trebuie să găsească soluții individuale pentru a putea participa la acest eveniment.
Experții de la PortalCodulMuncii.ro precizează că angajatorii pot introduce prin contractul colectiv de muncă o zi liberă destinată părinților la început de an școlar. Aceasta ar putea fi negociată între părți și prevăzută în regulamentul intern. În lipsa unei astfel de clauze, singura opțiune rămâne învoirea sau concediul de odihnă.
Recomandările specialiștilor pentru părinți
Portalinvatamant.ro recomandă părinților să verifice regulamentele interne ale companiilor la care lucrează pentru a afla dacă există prevederi speciale pentru prima zi de școală. În lipsa lor, discuțiile directe cu angajatorii pot duce la soluții punctuale, precum o învoire de câteva ore sau chiar o zi întreagă liberă. Practica arată că mulți părinți aleg să își ia concediu de odihnă pentru a-și însoți copiii, mai ales în cazul celor mici, care intră pentru prima dată la școală sau în clasa pregătitoare.
De asemenea, unele companii private au introdus în beneficiile oferite angajaților și această facilitate, recunoscând importanța evenimentului pentru familii și dorind să sprijine echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Tensiuni în sistemul de învățământ la început de an școlar
Anul școlar 2025-2026 debutează într-un climat tensionat. Federația „Spiru Haret”, condusă de Marius Nistor, a anunțat că marți profesorii vor decide, prin referendum, modul în care vor continua protestele. Opțiunile sunt organizarea de manifestații în stradă sau declanșarea unor acțiuni direct în unitățile de învățământ.
Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un mesaj de liniștire, afirmând că orele se vor desfășura normal luni și i-a încurajat pe părinți să își trimită copiii la școală. Totuși, sindicaliștii acuză lipsa de dialog real între guvern și partenerii sociali și susțin că educația este tratată cu neglijență comparativ cu alte domenii, precum magistratura.
„De ce să nu mai protestăm? Când ați luat aceste măsuri, ați discutat cu partenerii sociali? Politicienii noștri sunt mai interesați de problemele din magistratură și sunt în stare să facă praf coaliția pentru acestea”, a declarat Marius Nistor la Antena 3 CNN.
Critici dure la adresa guvernului și apel la respect pentru profesori
Liderul sindical a subliniat că situația nu este doar un protest izolat, ci un „boicot” împotriva unui sistem care ignoră nevoile profesorilor. Potrivit acestuia, lipsa de finanțare a educației de peste trei decenii a transformat începutul de an școlar într-un moment lipsit de bucurie.
„Boicotul este însă cu totul altceva. Bunul-simț a dispărut complet când ați implementat aceste măsuri. Ce avem noi de sărbătorit pe 8 septembrie? 35 de ani de subfinanțare a educației”, a mai declarat acesta.
Astfel, începutul anului școlar vine nu doar cu emoțiile firești pentru elevi și părinți, ci și cu nemulțumirile persistente ale cadrelor didactice. În lipsa unei legi clare care să acorde părinților o zi liberă pentru a-și însoți copiii la școală, aceștia trebuie să se bazeze pe flexibilitatea angajatorilor și pe negocieri individuale. În același timp, profesorii avertizează că sistemul educațional nu își poate continua activitatea în condițiile actuale, fără o schimbare majoră în modul de finanțare și în atitudinea clasei politice față de educație.
Sursa foto: Arhivă
